Poţi fi tu Beligan, Ciulei şi Bulandra la un loc, 3 în 1, că tot nu poţi conduce Teatrul din Oradea dacă nu eşti în graţiile cuplului Pásztor Sándor - Ioan Mang şi nu te numeşti Elvira Rîmbu! Cei doi politicieni au tras pentru asta toate sforile până le-au rupt.
Faptele: la preluarea şefiei CJ, în 2016, Pásztor-Mang au găsit director la Teatru un PNL-ist, pe actorul Daniel Vulcu, căruia i-au înscenat o evaluare ca să-l scoată diletant, iar în locul lui au pus o interimară până când a trebuit s-o şi legitimeze printr-un concurs. Spre ghinionul lor, înainte să-l fi terminat de ticluit, Vulcu a câştigat un proces, aşa că CJ a fost obligat să-i refacă evaluarea, permiţându-i implicit un nou mandat, admiţându-i în plus şi despăgubiri.
Cu tupeu de scamatori la drumul mare, cei doi l-au repus în funcţie câteva zile, pretinzând însă că nu „se ştie” cine-i va plăti daunele (ca şi cum circuitul documentelor nu-i indică pe ei înşişi). Concomitent, au grăbit „concursul” chiar şi după ce prefectul le-a cerut anularea dispoziţiei semnate în acest scop de Mang cu mâna lui Pásztor, iar apoi, fiindcă nu s-au conformat, a deschis un contencios la Tribunal, pentru anularea actului nelegal. Ceea ce nu i-a oprit să-şi ducă la sfârşit planul, numindu-şi favorita câştigătoare.
Săptămâna trecută, Mang a jucat o conferinţă de presă în care l-a pictat pe prefect ca pe-un papagal, un novice cu caş la gură, care habar nu are de legi şi o decizie a CCR care, chipurile, le-ar interzice prefecţilor să conteste dispoziţiile preşedinţilor de CJ. Ei, bine, deşi a vrut să dea o lecţie de măiestrie juridică, doar a blufat.
Respectiva Decizie CCR (447/2015) nu-i scuteşte nici pe departe pe şefii CJ-urilor de cenzura de legalitate a prefecţilor, iar Legea administraţiei publice locale e şi ea limpede: dispoziţiile preşedinţilor CJ, la fel ca ale primarilor, sunt acte administrative supuse controlului de legalitate, simpla lor atacare de către prefecţi în contencios suspendându-le de drept aplicarea.
Mang a pretins contrariul mizând pe superficialitatea jurnaliştilor şi pe păsăreasca CCR, dar adevărul simplu e că a ignorat legea. Şi nici măcar nu trebuie să fii jurist ca să realizezi că prea a vopsit cioara. O spune şi bunul-simţ juridic (dacă prefectul poate ataca Hotărârile CJ, care sunt acte administrative cu forţă juridică superioară dispoziţiilor preşedintelui CJ, de ce n-ar putea ataca şi dispoziţiile?), şi bunul simţ comun (dacă dispoziţia preşedintelui CJ n-ar fi atacabilă de prefect, şeful CJ ar fi liber să dispună contrar Hotărârilor CJ, deci ar fi deasupra tuturor aleşilor).
Problema este dacă prefectul se dă dus după fentele cuplului Mang-Pásztor sau rezolvă problema la rădăcină. Dacă nu va sesiza Parchetul pentru abuzul în funcţie al celor doi, care şi-au pus în aplicare propria dispoziţie, chiar atacată în contencios şi suspendată de drept prin efectul legii, înseamnă că Ţiplea e cum spune Mang, un papagal fără autoritate.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.