În ultima vreme, observ o mutare a atenției primarului Bolojan de la orădeni înspre Oradea. Adică, după cum merg lucrurile, e mai important să dezvolte orașul decât să le meargă bine orădenilor. Și am să dau câteva exemple.
Anul acesta orașul a fost invadat de țânțari. E drept că și vremea a fost foarte ploioasă, dar un specialist ne-a explicat negru pe alb că oricum măsurile de dezinsecție au fost insuficiente. Iar asta încă din caietul de sarcini, probabil pentru ca Primăria să mai facă niște economii. Pe pielea noastră, desigur!
La reclamațiile populației, Primăria răspunde cu un comunicat prin care spune că fiecare cetățean este obligat să facă dezinsecția pe propriul teren. O neghiobie, pentru că degeaba fac eu dezinsecție pe parcela mea, dacă vecinul nu o face.
Acest procedeu e util când întreaga zonă este supusă dezinsecției. Comunicatul nu uită să sublinieze că Primăria e obligată să facă operațiunile doar pe spațiile publice. Păi, atunci de ce mai cere impozite tip „curți construcții” pe spațiile cetățenilor, dacă nu asigură acest minim serviciu?
Grădina zoologică este într-un proces lent de degradare. ADP-ul are bani destui să o întrețină, dar probabil trebuie să alimenteze bugetul hrăpăreț al orașului. Așa că un loc în care ar trebui să ne simțim bine e lăsat în paragină, ca să se mai poată băga nişte bani în pasaje și subtraversări.
Parcurile, alt loc unde orădenii ar merita să se relaxeze, sunt distruse sistematic de vandali. Primăria nu alocă bani ca să se angajeze paznici, iar copiii și nepoții noștri pot să-şi rupă picioarele oricând în locurile de joacă distruse.
Nedorind să angajeze personal pentru toaletele publice, edilii au decis să le închidă, în dispreț profund față de locuitorii urbei și de turiști. Iar dealul Ciuperca este lăsat în paragină, în așteptarea unor constructori tâmpiți, care eventual să facă munca pe gratis, în loc ca lucrarea să fie bugetată la un preţ corect.
Parcarea din spatele Tribunalului a avut luni de zile liftul defect, iar afişajul electronic nu funcţionează nici azi. Dacă ar fi vorba de liftul din blocul vreunui şefuţ din Primărie, cu siguranţă s-ar repara în doi timpi şi trei mişcări. Dar aşa, nu.
La Sala Sporturilor instalația de climatizare e defectă, dar de ce să dăm bani pentru reparații, când nouă ne trebuie lovele pentru cofinanțarea proiectelor europene?
Toate acestea par lucruri mărunte, dar diavolul se ascunde în detalii. Remedierea lor nu ar greva prea mult bugetul, ar fi suficient să amânăm un mic obiectiv de investiții pentru ca asemenea neajunsuri să fie înlăturate.
Eu nu zic să nu continue investițiile pentru dezvoltarea orașului, dar nu până la a sacrifica calitatea vieții cetățenilor. Până la urmă, de ce trebuie să fim nevoiţi să optăm între proiectele europene și confortul orădenilor, când cu ceva minte și puțină organizare am putea să le avem pe amândouă?
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.