Ziua de duminică a fost pentru locuitorii şi fii satului din Chioag (comuna Sîrbi) o adevărată zi de sărbătoare, o sărbătoare la fel ca în urmă cu mai bine de 100 de ani, când întreaga comunitate locală îşi trimitea birăul satului, pe Gavril Chişbora, să participe la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia.
Vocile copiilor
Ca atunci, tot satul s-a adunat la biserica ortodoxă din Chioag, bucuria copiilor, femeilor şi bărbaţilor răsunând în cântecele patriotice şi colindele româneşti. Evenimentul a debutat cu Sfânta Liturghie, urmată de parastasul eroilor neamului şi făuritorilor Marii Uniri, oficiat de un sobor de preoţi format din părintele paroh Marius Jarca, respectiv pr. Bogdan Pop, pr. Adrian Corch, pr. Adrian Arvai şi pr. Andrei Gheban.
Un moment plin de culoare, care a umplut de bucurie suflete enoriaşilor bisericii ortodoxe din Chioag, a fost susţinut de copiii din sat, coordonaţi de educatoarea Florica Chişbora, o strănepoată a fostului participant la Marea Unire, Gavril Chişbora.
Despre însemnătatea momentului de la 1 decembrie 1918, a vorbit managerul general al Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac. "Cu multă demnitate aţi venit, azi, să îl cinstiţi pe Gavril Chişbora, dar şi pe înaintaşii dumneavoastră, cei care l-au desemnat pe Gavril Chişbora să îi reprezinte la Alba Iulia. Astfel, dumneavostră sunteţi urmaşii celor care au decis acest lucru. Aducem mulţumiri familiilor Mirişan (n.r. - Valentin şi Ligia) şi Chişbora (n.r. - Dorel şi Dorina), care alături de părintele paroh au realizat această placă comemorativă pe care o dezvelim azi", a declarat Aurel Chiriac.
Cu căruţa, la Alba Iulia
De asemenea, a fost dat citirii, de către Răzvan Puia, şeful de cabinet al prefectului Judeţului Bihor, mesajul lui Ioan Mihaiu, prefect de Bihor. "Azi omagiem faptele de curaj şi de patriotism de care a dat dovadă fiul satului Chioag, Gavril Chişbora. Sacrificiul tuturor celor care au luat calea spre Alba Iulia, indiferent că vorbim despre delegaţi aleşi sau de drept sau simpli cetăţeni, mobilizaţi de ideea de unitate naţională trebuie să fie o responsabilitate şi pentru noi. Avem aşadar responsabilitatea de a-i transmite mai departe numele acestui român care a fost prezent şi a contribuit la înfăptuirea actului de Unire", a transmis celor prezenţi prefectul de Bihor, Ioan Mihaiu.
Drumul bihorenilor la Cetatea Unirii nu a fost unul fără primejdii, din contră românii din comitatul Bihorului au fost nevoiţi să meargă pe căi ocolite, să înfrunte toate primejdiile pentru a ajunge la Alba Iulia.
"Pe lângă cei 131 de bihoreni încredinţaţi cu credenţionale să intre în Sala Unirii, au luat drumul cetăţii lui Mihai Viteazul şi sute de bihoreni. Delegaţia din Bihor a fost una dintre cele mai mari delegaţii, dar drumul lor nu a fost unul uşor. Unii au plecat pe jos, pe la Vaşcău, trecând munţii şi le-a trebuit trei zile, alţii au mers cu căruţa, aşa cum a făcut şi Gavril Chişbora, alţii au mers călare, sau cu trenurile neîncălzite, cu ostaşii maghiari păzind gările şi sub ameninţarea armei. La întoarcere, vieţile tuturor celor care au fost plecaţi au fost în pericol. Părintele din Dijir, Mihai Dănilă, a fost omorât, la începutul anului 1919, după ce a sfinţit în biserică drapelul. Aceeaşi soartă o vor avea Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş, din Beiuş. Dar calvarul lor nu se va încheie aici, după venirea comuniştilor mulţi dintre făuritorii Marii Uniri sfârşind în închisoare", a declarat lector univ. dr. Cristina Liana Puşcaş, muzeograf la Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural.
Birăul din Chioag
În numele familiei participantului la Alba Iulia, a luat cuvântul strănepoata Ligia Mirişan (fostă Chişbora), directoarea Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai Oradea: "M-am implicat trup şi suflet ca numele lui Gavril Chişbora să fie astăzi în atenţia noastră. Îi mulţumim bunicului nostru că a reuşit să facă din numele Chişbora un nume respectat".
Gavril Chişbora a fost primarul satului Chioag, s-a născut în anul 1877 şi a decedat în anul 1937, având 10 copii. A plecat la Alba Iulia cu trăsura şi, până să ajungă la destinaţia de suflet, a schimbat de mai multe ori caii, pe care i-a regăsit apoi, la întoarcerea acasă. Nu a fost un drum uşor, dar dorinţa de a fi acolo, alături de ceilalţi români, i-au dat puterea de a înfrunta toate obstacolele.
Manifestarea s-a încheiat cu dezvelirea plăcii comemorative, respectiv cu sfinţirea ei de către soborul de preoţi.
De asemenea, din partea Instituţiei Prefectului Judeţului Bihor, respectiv a Primăriei Sîrbi, reprezentată de primarul Gavril Herman şi viceprimarul Vasile Pop, s-a depus şi o jerbă de flori.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.