Tu ştii unde să te refugiezi? Mai mult de jumătate din adăposturile civile din Bihor sunt imposibil de folosit

Deşi puţini cetăţeni ştiu, în judeţul Bihor există 83 de adăposturi de protecţie civilă, care ar putea fi folosite în cazul unei situaţii periculoase, precum un atac aerian. Chiar dacă bihorenii ar şti unde sunt aceste locuri de refugiu, folosirea lor ar fi complicată.

"Recent s-a încheiat o acţiune de control la spaţiile de adăpost. Concluzia a fost că aceste spaţii nu întrunesc condiţiile de adăpost, sunt improprii. Unele sunt inundate, altele nu sunt corect folosite", a declarat colonelul Sorin Caba, inspectorul şef al ISU Crişana, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă prilejuită de Ziua Protecţiei Civile.

Puţine şi... inundate

Concret, ISU Crişana are în evidenţă, în judeţ, 83 de adăposturi de protecţie civilă, dintre care 73 pe domeniul public, cu o capacitate de 8.729 de locuri, şi 10 pe domeniul privat, cu o capacitate de 1.484 locuri. Unde sunt acestea, însă, prea puţini cetăţeni ştiu, lucru admis şi de Caba. Inspectorul şef a precizat însă că necunoaşterea adăposturilor are legătură cu faptul că în România este pace de zeci de ani, deci riscul unui atac aerian este foarte redus, dar ţine şi de  cultura locală.

"În Japonia, prima întrebare pusă de un cetăţean când se mută este unde se află cel mai apropiat adăpost", a precizat Caba. Inspectorul şef a invocat însă o ţară cu tradiţie în pregătirea cetăţenilor pentru dezastre, unde şi cei mai mici cetăţeni ştiu ce au de făcut într-o situaţie de urgenţă.

Chiar dacă ar şti însă unde sunt adăposturile de protecţie civilă, bihorenii nu le-ar putea folosi. În urma verificărilor făcute de pompieri, doar 38 din cele 83 de adăposturi pot fi folosite de populaţie în termen de 24 de ore de la decretarea stării excepţionale.

Şeful ISU Crişana a admis că şi capacitatea acestor adăposturi este redusă în comparaţie cu numărul de locuitori în Bihor, însă, a spus el, nicio ţară nu îşi amenajează astfel de refugii pentru toţi cetăţenii. În plus, majoritatea celor stau la case au propriile beciuri sau pivniţe în care se pot adăposti.

Reguli de bază

Pe de altă parte, maiorul Camelia Roşca (foto), purtător de cuvânt al ISU Crişana, a precizat, în aceeaşi conferinţă de presă, că dincolo de a şti cele mai apropiate adăposturi, bihorenii trebuie să înveţe şi, mai ales, să respecte regulile de bază de supravieţuire în caz de dezastru.

Fiecare cetăţean trebuie să aibă acasă, anume pregătite, rezerve de apă şi alimente neperisabile, un aparat radio, baterii, medicamente, pături şi documente personale, pentru a le folosi în situaţia unui dezastru. Acestea ar trebui astfel pregătite astfel încât să ajungă familiei pentru mai multe zile.

De asemenea, într-o situaţie de urgenţă gravă, este important ca cetăţenii să asculte radiourile sau mesajele televizate, pentru a afla ce le transmit autorităţile şi ce au de făcut, dacă trebuie sau nu să-şi părăsească locuinţele ori alte informaţii similare.

Porţile deschise la ISU

Pe de altă parte, colonelul Caba a prezentat un scurt bilanţ pe linia pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă în cadrul ISU Crişana, arătând că în anul 2017 au fost desfăşurate peste 3.300 de activităţi. Din acestea, 90 au fost exerciţii de alarmare publică şi antrenare a comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, 959 au fost exerciţii practice, iar 2.252 instruiri, majoritatea în unităţi de învăţământ. Exerciţiile din şcoli au angrenat peste 37.500 de elevi.

Joi, între orele 10 şi 14, toate subunităţile ISU Crişana îşi vor deschide porţile, cu prilejul Zilei Protecţiei Civile în România. Astfel, orice curios va putea vedea utilajele şi tehnica pompierilor bihoreni pentru aceste intervenţii.

În plus, militarii vor ţine lecţii deschise cu sfaturi pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă.