„Revoluția” Foncea: Managerul vrea să desfiinţeze posturile de asistente şefe de secţii de la Spitalul Municipal, pe motiv că... nu le prevede legea

Managerul Spitalului Municipal din Oradea, Dacian Foncea, a pus gând rău celor 25 de asistente şefe de secţie: pe motiv că legislaţia în vigoare nu prevede posturi de asistente şefe la nivel de secţie, ci doar la nivelul unităţilor spitaliceşti cu peste 400 paturi, vrea să desfiinţeze toate aceste posturi, 25 la număr, din unitatea pe care o conduce.

Foncea nu şi-a exprimat intenţia, aşa cum ar fi fost normal, în cadrul unei conferinţe de presă ori printr-un comunicat care să fi fost transmis întregii mass media, dat fiind faptul că aceasta este o informaţie de interes public larg, ci printr-o declaraţie ambigură oferită cotidianului Jurnal bihorean, care, însă, a prezentat-o, vineri, la fel de vag şi fără a-i cere explicaţii concrete.

BIHOREANUL a făcut acest lucru, solicitându-i managerului să lămurească de ce a luat această decizie, de când şi cum o va aplica.

Mazilite "cu acordul dumnealor"

Contactat telefonic, managerul a afirmat că a "descoperit de câteva luni" că legislaţia actuală nu prevede posturi de asistente şefe de secţie, iar "vinerea trecută" a cerut Primăriei Oradea, ca ordonator principal de credite, aprobarea pentru desfiinţarea a 5 sau 7 din cele 25 de posturi existente cu presupusa încălcare a legii.

"Aceste posturi, în Spitalul Municipal din Oradea, constatându-se că nu sunt legal constituite şi ocupate, ele nu vor mai funcţiona. Le luăm pe rând, de când vom avea şi aprobări, pentru că în fiecare lună sunt modificări în structura spitalului, pe care le aprobă Primăria Municipiului Oradea. Mai întâi trebuie să-mi vină aprobarea, dar persoanele care au ocupat acele posturi nu vor fi date afară, vor intra la patul bolnavului, vor lucra pe ture", a spus Foncea.

El a adăugat că "cele 5 asistente pe care le-am cerut la domnul primar pentru a le aproba desfiinţarea au dat concurs, 4 din ele acum 10 ani şi 3 din ele acum 30 de ani (în total ar fi vorba de 7 - n.r.), deci sunt asistente şefe de secţie de 30 de ani pe o legislaţie care s-a schimbat, nu mai trebuiau să fie asistente". Mai mult, a zis el, deja toate "aceste colege foste asistente şefe de secţie şi-au dat acordul olograf pentru a nu mai ocupa posturi de asistente şefe de secţie".

Comunicat cu trimiteri "pe lege"

După discuţia cu reporterul BIHOREANULUI, Foncea a emis şi un comunicat de presă, trimis de data aceasta pe adresele de e-mail ale tuturor redacţiilor locale, în care, motivând că a constatat "interesul mass-media", a precizat care ar fi, în opinia sa, legislaţia încălcată până în prezent de spital, inclusiv sub conducerea sa, prin finanţarea şi plata posturilor de asistent şef de secţie.

Conform celor arătate în comunicat, funcţia de asistent medical şef prevăzută de articolul 185 al Legii 95/2006 (Legea sănătăţii) "se referă la funcţia de asistent medical şef pe unitate" în cazul spitalelor care au între 301 şi 399 paturi, în timp ce "pentru spitalele publice care au peste 400 paturi" actul normativ prevede funcţia de director de îngrijiri (adică asistent şef al spitalului). "Nu se face niciunde vorbire de asistentul şef secţie ca funcţie distinctă de conducere, cu post administrativ normat la 8 ore de conducere", arată comunicatul, subliniind că secţiile de spital au doar medici şefi de secţie, nu şi asistente şefe de secţie.

La patul bolnavului

Potrivit managerului, alte acte legislative, referitoare la salarizarea personalului din spitalele publice, ar prevedea că postul de asistent şef pe spital (director de îngrijiri) face parte din categoria funcţiilor de conducere, "pe când asistentul medical şef de secţie are doar o indemnizaţie la salariul de bază aferent funcţiei de asistent medical principal".

Foncea a conchis că, pe viitor, dacă propunerile sale vor fi aprobate de Primărie, sarcinile şi responsabilităţile de asistent şef de secţie vor fi exercitate de un asistent medical principal, care va primi o indemnizaţie pe lângă salariul de bază, dar nu va mai fi propriu-zis asistent şef de secţie: "Activitatea principală a acestuia va fi de îngrijire a pacientului şi secundar activitate administrativă pe secţie".

Avocaţi în loc de jurişti

Întrucât pentru Jurnal bihorean managerul Spitalului Municipal a afirmat că pentru a face aceste demersuri s-a consultat şi cu "firma de avocatură" care asigură servicii juridice unităţii, spunând că decizia desfiinţării posturilor de asistente şefe de secţie "concordă cu punctul de vedere al casei de avocatură Golea & Domocoş", BIHOREANULUI l-a întrebat pe Foncea şi dacă ia hotărârile de management prin consilierea unor avocaţi, nu a juriştilor Spitalului.

Cu această ocazie, managerul a dezvăluit o altă surpriză, şi anume că a desfiinţat "încă de acum un an şi jumătate" Serviciul Juridic al unităţii, angajând în locul juriştilor diverşi avocaţi, fapt ce ar aduce spitalului o economie de... 100 de lei lunar, dar mai ales îi asigură reprezentarea în diverse procese pe care le-a intentat ori i-au fost intentate de foşti angajaţi despre care, de-a lungul ultimului an şi jumătate, a afirmat că au contribuit la "fraudarea" spitalului.

"Serviciul Juridic al spitalului a fost desfiinţat în anul 2018. În baza prevederilor legale s-au încheiat contracte de consultanţă şi reprezentare juridică cu avocaţi membri ai Baroului Bihor, tocmai pentru că speţele constatate acum un an, apărute din nelegalităţile perpetuate ani de-a rândul la nivelul unităţii spitaliceşti publice, recomandau implicarea unor avocaţi pledanţi faţă de un serviciu juridic propriu", arată comunicatul trimis mai târziu de managerul Spitalului Municipal.

Pe toate fronturile

După cum BIHOREANUL a mai scris, Foncea a desfăcut contractele de muncă ale mai multor angajaţi, între care şi pe cel al unui fost predecesor, dr. Ovidiu Laurean Pop, acuzat de "trânteli" cu analizoare de laborator şi reactivi de laborator care au prejudiciat bugetul spitalului, acesta acuzându-l, la rându-i, de abuz în serviciu.

Pe de altă parte, tot Foncea a reziliat un contract cu firma Helion, pentru mentenanţa unor servicii informatice, despre care a susţinut că nici nu existau, firma acuzându-l şi ea tot de abuz în serviciu, în timp ce managerul se consideră "şantajat" prin presiuni făcute de fostul manager Pop, acum membru al Consiliului de Administraţie al spitalului ca reprezentant al Ministerului Sănătăţii, pentru a aproba plata serviciilor inexistente.