A pornit greu, dar se apropie de final ceva mai alert. Procesul intentat de DNA Oradea în 2015 fostului preşedinte al UDMR şi al CJ Bihor, Alexandru Kiss, acuzat că a atribuit contracte publice contra unor şpăgi de peste 4 milioane euro pe care le-ar fi împărţit cu asociatul său, Alexandru Mudura, fostul patron al Lotus Center (între timp decedat), a început să primească termene scurte. Cea mai probabilă explicaţie e aceea că magistratul care conduce completul de judecată va promova în luna iulie ca judecător la Curtea de Apel Alba Iulia, în urma unui concurs, iar în cazul în care până atunci nu pronunţă o hotărâre există riscul reluării de la zero a procesului.
În acest proces, procurorii anticorupţie i-au mai inculpat şi pe proprietarul grupului de firme Selina, Beniamin Rus, acuzat că în perioada 2003-2004 l-a mituit pe Kiss pentru a primi contracte de reabilitare şi deszăpezire a drumurilor judeţene, dar şi pentru a cumpăra, în perioada 2005-2006, terenurile fostelor unităţi militare din Calea Aradului şi din strada Universităţii nr. 1 (pe care trebuia să construiască blocuri de locuinţe), dar şi pe proprietarul firmei Keviep din Debreţin, Miklossy Ferenc, şi pe fiul acestuia, Miklossy Ferenc Laszlo, acuzaţi că i-au achitat „comisioane” lui Kiss şi lui Mudura pentru a aranja ca municipalitatea să-i atribuie contractul pentru amenajarea gropii de gunoi ecologică a Oradiei, în 2004-2005.
De asemenea, DNA Oradea i-au mai inculpat pe orădeanul Gheorghe Roatiş, patronul firmei Martex Trans SRL, care a livrat CET Oradea cărbune importat din Ungaria în perioada 2003-2008 tot contra unor şpăgi, şi pe Bojtor Vilmos, un sătmărean stabilit în Ungaria, patron al mai multor firme prin care ar fi fost spălate şpăgile pentru Kiss şi Mudura.
Salvare de la CCR
Ultimele două şedinţe de judecată s-au desfăşurat luna aceasta, în 16 şi în 21 mai, următoarea fiind programată la finele săptămânii curente, vineri, 25 mai.
Deşi etapa administrării probelor se apropia de final, la începutul primăverii soarta procesului a fost influenţată spectaculos de o decizie a Curţii Constituţionale a României, Decizia 91/2018, sesizată în 2015 de avocaţii omului de afaceri Beniamin Rus, care au cerut ca CCR să constate neconstituţionalitatea unui articol din Legea Siguranţei Naţionale, astfel încât interceptările convorbirilor realizate de SRI pentru DNA să nu mai poată fi considerate probe în procesele penale, pe motiv că faptele de corupţie nu s-ar circumscrie între faptele care afectează siguranţa naţională a României.
Cum se ştie, în dosarul lui Kiss, acesta a fost interceptat în timp ce ar fi discutat despre atribuirea contractelor şi despre şpăgi cu diverse persoane, începând de la afaceriştii favorizaţi până la politicieni din conducerea CJ, precum fostul vicepreşedinte Teodor Fericean (PSD).
Imediat ce CCR şi-a anunţat Decizia, în februarie 2018, avocaţii inculpaţilor au solicitat instanţei de judecată să excludă din probatoriu transcrierile convorbirilor, susţinând că acestea au devenit probe nelegale, iar păstrarea lor ca mijloace de probă ar contraveni dreptului la un proces echitabil.
Chichiţe avocăţeşti şi un nou apel la CCR
La ultimul termen de judecată, desfăşurat luni, 21 mai, preşedintele completului a anunţat protagoniştii procesului că se va pronunţa asupra acestei solicitări prin hotărâre, iar avocaţii inculpaţilor, în loc să-şi prezinte pledoariile finale, au formulat o nouă serie de solicitări.
Apărătorul lui Kiss a cerut ca politicianul să nu fie judecat pentru trafic de influenţă în formă continuată, ci simplă, iar cel al lui Bojtor ca încadrarea juridică a faptelor imputate acestuia să fie schimbată aşa încât în sarcina sa să nu mai fie reţinute patru fapte de spălare a banilor, ci una singură, iar învinuirea să fie una de spălare a banilor în formă simplă, nu continuată, scopul vizat fiind, evident, diminuarea pedepselor în cazul în care instanţa va decide condamnări.
De asemenea, avocatul lui Kiss a cerut ca până la termenul viitor instanţa să obţină de la Poliţia de Frontieră informaţii privind datele când clientul său a ieşit din ţară (în contextul în care Bojtor a recunoscut la termenul anterior că i-a înmânat „comisioanele” când politicianul se deplasa la Budapesta, în hotelurile unde era cazat), iar DNA Oradea să comunice instanţei dacă, aşa cum tot Bojtor a susţinut, procurorii au înregistrat un denunţ al afaceristului ungur pe numele lui Dragoş Gligor, fost director CET, căruia Bojtor a spus că îi dădea aceleaşi sume ca şi cele pentru Kiss şi Mudura.
Practic, avocatul a arătat că dacă Dragoş a fost denunţat de Bojtor, dar nu a fost trimis în judecată sau anchetat de DNA, atunci procurorii i-ar fi „discriminat” pe inculpaţii din proces.
Pe de altă parte, avocatele omului de afaceri Beniamin Rus au cerut instanţei să sesizeze încă o dată CCR, în legătură cu presupusa neconstituţionalitate a unor articole din mai multe legi, între care Legea de organizare şi funcţionare a SRI, dar şi Codul de procedură penală, care ar fi făcut posibil ca ofiţeri ai SRI „să efectueze acte de cercetare penală” în locul procurorilor DNA.
Dosar golit
Cea mai spectaculoasă solicitare a făcut-o, însă, avocatul afaceristului româno-maghiar Bojtor Vilmos, care - după ce confraţii săi au insistat ca din probatoriu să fie excluse toate interceptările convorbirilor telefonice - a cerut şi eliminarea înscrisurilor obţinute de DNA cu ajutorul organelor judiciare din Ungaria, şi anume rezultatul percheziţiilor domiciliare şi informatice efectuate acasă şi asupra calculatorului lui Bojtor, care potrivit procurorilor demonstrează că acesta a „spălat” prin firmele sale şpăgile destinate lui Kiss şi lui Mudura.
Avocatul lui Bojtor a spus că percheziiţile făcute în Budapesta au fost efectuate la cererea procurorilor români, dar nu au fost autorizate de un judecător, ci de Poliţia Judiciară din capitala Ungariei, ceea ce ar fi contrar legislaţiei din România, în condiţiile în care cooperarea dintre autorităţile celor două ţări s-a întemeiat pe un acord dintre Republica Populară Română şi Republica Populară Ungară „din vremea stalinistă”, adică din anul 1959, ceea ce ar contraveni unei prevederi din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, semnată de ambele state după căderea comunismului.
O nouă „rundă”, vineri
De altfel, încercările avocaţilor inculpaţilor de a tergiversa procesul au fost evidente la toate înfăţişările de după Decizia 91/2018 a CCR. Avocatul lui Bojtor chiar a cerut instanţei să ia aminte la cuvintele unui profesor de drept care s-a exprimat în termeni plastici - „Corabia adevărului nu trebuie scufundată în oceanul celerităţii” - pentru a convinge completul de judecată că nu trebuie să se grăbească.
În ciuda faptului că a admis mai multe cereri ale apărătorilor, chiar cu riscul de a amâna pronunţarea în cauză, judecătoarea a fixat următorul termen pe vineri, 25 mai, deci la doar patru zile după cel precedent, de luni, 21 mai.
În situaţia în care instanţa nu va ajunge la o sentinţă până la data când preşedinta completului de judecată se va transfera de la Tribunalul Bihor la Curtea de Apel Alba Iulia, există posibilitatea ca procesul să fie reluat de la zero, aşa cum s-a întâmplat deja şi în alte procese în care diverşi alţi politicieni (precum preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu) au fost inculpaţi pentru fapte de corupţie, considerându-se că judecătorii care pronunţă hotărârea într-un proces trebuie să fie cei care au şi audiat martori, au analizat probe etc.
Citiţi pe această temă şi articolele:
"Uitucii" lui Kiss: Martorii din procesul de corupţie al lui Alexandru Kiss sunt loviţi de amnezie
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.