Preşedintele CJ Bihor, Pásztor Sándor: "Proiectul strategic pe sănătate va fi implementat până la sfârşitul anului 2020"

Spitalele bihorene vor fi dotate cu aparatură modernă pe bani europeni. Proiectul strategic pe sănătate, în valoare de 8,5 milioane euro, finanţat prin programul Ro-Hu 2014-2020, a fost aprobat şi urmează să fie implementat.

"Am aşteptat scrisoarea de confirmare. Acum putem să anunţăm că am câştigat finanţarea", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pásztor Sándor, miercuri în deschiderea unei conferinţe de presă la care au participat inclusiv reprezentanţi ai partenerilor în proiect.

Printre aceştia s-au numărat preşedintele Consiliului Judeţean Hajdú-Bihar, Pajna Zoltán, parlamentarul maghiar Vitányi István, primarul oraşului Berettyóujfalu, Muraközi István, dar şi decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie, Adrian Maghiar, respectiv specialistul în proiecte europene Cristian Delcea, în calitate de reprezentant al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă şi a Spitalului Clinic Municipal Gavril Curteanu.

Proiectul stragic pe sănătate al Consiliului Judeţean Bihor a întrunit 84,5 puncte în cadrul Comisiei de Monitorizare Interreg România - Ungaria, cel mai mare punctaj după cel de 87 puncte obţinut de proiectul judeţului Timiş.

"Din iarnă vor începe achiziţiile"

Odată aprobat, proiectul strategic pe sănătate va intra în faza finalizării documentaţiei şi scoaterii la licitaţie a achiziţiei de bunuri şi servicii.

"Anul acesta 100% vom produce toate datele proiectului, iar din iarnă o să intrăm în procedura de achiziţii", a declarat preşedintele CJ Bihor, Pásztor Sándor.

Proiectul va trebui implementat într-un termen extrem de scurt. "Ştim că discutăm de perioada 2014 – 2020 şi suntem deja în 2018. Cu dommul preşedinte (n.r. preşedintele Consiliului Judeţean Hajdú-Bihar, Pajna Zoltán) la fiecare şedinţă explicăm de două ori cât de mare este întârzierea, dar autoritatea de management din Bucureşti foarte greu înţelege acest lucru", a spus preşedintele CJ Bihor.

"Vom termina la timp"

Pásztor este convins că, deși este greu, proiectul poate fi implementat în timp util. "Pentru că discutăm preponderent de achiziţii, şi nu de construcţii care necesită mult timp, suntem optimişti că vom termina în timp", a declarat preşedintele CJ Bihor.

Are un singur amendament. "Două puncte mai sensibile văd: Cele două clădiri din Padiş şi Vârtop. Acolo ne putem lovi de eterna noastră birocraţie: autorizaţii avize, zonă protejată, vine ursul, nu vine ursul, plouă, ninge...", a glumit Pásztor.

Acesta s-a declarat convins că ambele construcţii pot fi definitivate până în 2020, "maxim 2021".

Investiţii în sănătate

Investiţie de 8,5 milioane euro, proiectul strategic vizează îmbunătăţirea serviciilor medicale de ambele părţi ale frontierei româno-maghiare.

Din suma totală, 5,2 milioane euro vor fi alocate spitalelor orădene pentru echipamente de diagnosticare şi tratament, dar şi pentru instituirea unui sistem de telemedicină.

La fel, Consiliului Judeţean Bihor, prin Serviciul Salvaspeo, îi va reveni suma de 753.000 de euro pentru construcţia a două clădiri cu destinaţie de centre medicale de urgenţă în Padiş şi Stâna de Vale.

Parte din bani vor fi folosiţi pentru achiziţia de echipamente pentru căutare cu inflaroşu pe timp de noapte, dar şi pentru implementarea unui sistem de telemedicină interconectat între spitale.

"În cazul în care este un turist rănit, acesta va fi examinat şi datele vor putea fi trimise spitalului de bază, care ar putea fi la Beiuş sau, în funcţie de nivelul de dificultate, la Oradea sau la Cluj", a spus Pásztor.

Sistemul de telemedicină va fi introdus în urma unor investiţii de câte 270.000 euro şi în Aleşd, Beiuş, Marghita şi Salonta. "Sistemul de preluare a bolnavilor de la fiecare spital va fi dotat cu ecograf şi digitalizări ultraperformante care transmit datele direct la Oradea şi în câteva minute vom şti ce se întâmplă cu bolnavul", a spus preşedintele CJ Bihor.

Tot în cadrul proiectului strategic vor fi alocaţi 1,4 milioane euro Facultăţii de Medicină şi Farmacie pentru reabilitarea unui corp de clădire şi dotarea cu aparatură pentru perfecţionarea cadrelor medicale în chirurgie minim invazivă.

La rândul său, spitalului din Berettyóujfalu îi vor reveni prin proiect 873.000 euro pentru echiparea clădirii cu echipamente pentru balneo şi hidroterapie.

Sănătatea e "bolnavă"

Potrivit partenerilor de proiect, sănătatea este o prioritate de ambele laturi ale frontiere româno-maghiare. "Statisticile Eurostat în Uniunea Europeană speranţa de viaţă e de 80,6 ani, în Ungaria de 75,7 iar în România de 70 ani. Se relevă deja din prima fază că în Ungaria speranţa de viaţă e cu 5 ani mai mică decât media europeană", a declarat preşedintele CJ Hajdú-Bihar, Pajna Zoltán.

Investiţiile în sănătate sunt cu atât mai necesare cu cât, potrivit statisticilor, alocările pentru domeniul sănătăţii în Ungaria sunt de 1.428 euro pe cap de locuitor, la jumătate faţă de nivelul mediu de 3.000 euro pe cap de locuitor la nivelul UE, dar oricum cu mult peste suma de 814 euro pe cap de locuitor alocată în România, statul cu cea mai slabă finanţare alocată domeniului la nivelul UE.

Spre exemplu, dacă la nivelul UE se alocă domeniului sănătăţii 9,5% din produsul intern brut, în Ungaria procentul coboară la 7,2%  din PIB în vreme ce în România este de numai 4,9% din PIB.

Proiecte culturale

Separat de investiţiile în sănătate, partea maghiară a iniţiat proiecte pe domeniul cultural cu implicaţii inclusiv în Oradea.

Primul proiect vizează conservarea patrimoniului naţional şi cultural şi îi are ca parteneri municipalitatea şi teatrul din Debreţin, Muzeul Ţării Crişurilor şi Centru Cultural "Várad".

Cea mai mare sumă îi va reveni muzeului orădean, care va primi 2,7 milioane euro pentru reabilitarea şi dotarea etajelor doi şi trei ocupate de secţiile artă şi etnografie. "Cu aceasta poveste sperăm să încheiem integral epopeea de 15 ani a Muzeului Ţării Crişurilor", a spus Pásztor.

Un alt proiect, iniţiat de teatrele din Debreţin şi Oradea, vizează înfiinţarea unui incubator cultural româno-maghiar. Teatrul orădean va primi suma de 970.000 euro pentru modernizarea scenei, amânată în timpul renovării de acum 10 ani din lipsă de fonduri, aceasta urmând să devină rotativă pentru schimbarea cu uşurinţă a decorurilor, dar şi dotarea cu sistem audiovizual şi achiziţia unui autobuz pentru deplasările actorilor.

Cel de-al treilea proiect al partenerilor maghiari vizează reabilitarea teatrului de Debreţin.