Ministrul Apelor, promisiuni gârlă: Deneş se laudă cu investiţii record, dar nu închide şantierele vechi de peste 30 de ani din Bihor

După vizitele făcute în ultimele cinci zile în Bihor de miniştrii de la Sănătate, Sorina Pintea, de la Agricultură, Petre Daea, şi de la Interne, Carmen Dan, joi a fost rândul ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, să descindă aici cu promisiuni.

În compania prefectului Ioan Mihaiu, a liderilor CJ Bihor, Pásztor Sándor şi Ioan Mang, dar şi a directorului Apelor Române, Victor Sandu, respectiv a celui de la Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, Deneş a susţinut o conferinţă de presă la Prefectură, în care s-a dezlănţuit cu laude faţă de structura pe care o conduce şi cu promisiuni, aşa cum mulţi politicieni fac înainte de alegeri.

Vor an record

Din capul locului, Deneş a declarat că Guvernul PSD-ALDE condus de Viorica Dăncilă şi-a propus ca anul 2019 să fie unul al investiţiilor, iar în acest capitol intră şi lucrările hidrotehnice din toată ţara, care, potrivit ministrului, au un buget total de 500 de milioane de lei.

După ce a înşirat numărul investiţiilor hidrotehnice recepţionate în ultimii doi ani - 37 în 2017, respectiv 96 în 2018 -, ministrul a spus că în acest an se doreşte stabilirea unui record. "Prin finanţarea pe care am alocat-o vom finaliza 150 de lucrări", a spus Ioan Deneş (foto).

Din totalul bugetului naţional al Apelor Române, ABA Crişuri are o felie de 43,5 milioane de lei, bani care au fost împărţiţi între şase lucrări de investiţii, din care, a spus ministrul, cinci se vor şi încheia în acest an, şi între alte 10 lucrări urgente care au fost necesare.

Lista de promisiuni

Apoi, ministrul a început să înşire şantierele pe care se lucrează, cu detalii nu doar privind valoarea, ci şi privind lucrările care se fac pe fiecare şantier în parte.

Cele cinci şantiere care ar trebui să se închidă în acest an sunt: amenajarea Valea Dobricioneşti (lucrare începută în 2008, în valoare totală de 8,4 milioane lei, din care au mai rămas de făcut lucrări de 5,3 milioane lei), amenajare Valea Izvor (anul începerii 2008, valoare totală 13,1 milioane lei, rest de făcut 10,3 milioane lei), amenajarea Valea Nimăieşti (anul începerii 2009, valoare totală 27,2 milioane lei, rest de lucrări 5,8 milioane lei), construcţie acumulare nepermanentă Ginta (anul începerii 2002, valoare totală 156 milioane lei, rest de lucrări 9,2 milioane lei), amenajare Valea lui Vasile (investiţie începută în 2017, în valoare totală de 11 milioane lei, cu un rest de lucrări neefectuate de 3,4 milioane lei). 

Deneş a spus că s-au mai alocat 10 milioane de lei pentru un şantier "istoric", deschis în anul 1998, pe Crişul Negru, în zona Beiuş-Ginta, şi unde ar mai fi de făcut lucrări în valoarre de 79 de milioane de lei. Cum alocarea din acest an este semnificativ mai mică, este lesne de înţeles că va mai dura mult şi bine până când acest şantier să se încheie.

Staţi la rând!

În contextul în care în Bihor mai există şi un al doilea şantier deschis în anul 1998 şi încă nefinalizat, pe râul Barcău, dar care nu a primit niciun leu alocare, BIHOREANUL l-a întrebat pe ministru de ce s-a luat această decizie şi când se vor încheia aceste şantiere vechi de trei decenii, despre care, de altfel, ziarul a relatat recent. 

"În România sunt zeci, dacă nu sute de şantiere istorice, începute chiar şi din 1986, 1984... Alocările de sume pentru investiţiile pe care le finanţăm în 2019 s-au făcut pe baza unor criterii, care se regăsesc într-un ordin de ministru. Le-am prioritizat aşa, ardeleneşte, cred că în câţiva ani de zile lucrările istorice se vor finaliza", a declarat Ioan Deneş.

Cele două criterii menţionate de ministru sunt punerea în siguranţă a unor zone cu potenţial pericol pentru cetăţeni şi, culmea, finalizarea şantierelor istorice. Cum în proiectul de pe râul Barcău cea mai importantă lucrare, lacul de acumulare, a fost finalizat, restul lucrărilor din această investiţie, în valoare de 13 milioane lei, nu sunt prioritare pentru Ministerul Apelor. "Nu este singura investiţie veche care anul acesta nu a primit încă finanţare", a mai spus Deneş. 

Investiţii urgente

Din cele zece lucrări în "puncte critice", adică zone cu pericol de inundaţii pentru cetăţeni, multe sunt tocmai pe râul Barcău, unde, după cum se vede, au rămas probleme nerezolvate. Mai precis, se va lucra la refacerea şi consolidarea malurilor râului sau la construirea de diguri în Marghita, Suplacu de Barcău şi în Boghiş. În plus, se mai fac lucrări pe Valea Huta în Lugaşul de Jos, pe Crişul Negru în Finiş, Tinca şi Căpâlna.

Ioan Deneş a ţinut să sublinieze că Bihorul este al doilea judeţ din ţară, după Maramureş, privind valoarea investiţiilor hidrotehnice finanţate în anul 2019.

Leşu depinde de constructori

Întrebat de BIHOREANUL despre evoluţia lucrărilor la Barajul Leşu, despre care, în timpul unei vizite făcute anul trecut, a spus că se vor încheia înainte de anul 2021, ministrul Deneş şi-a reîntărit declaraţia, dar într-un mod alambicat şi greu de înţeles.

"Dorinţele noastre se concretizează în funcţie de constructori. Dacă constructorul va concretiza mai mult decât am alocat, cu siguranţă vom suplimenta alocarea, mai ales că se derulează prin fonduri europene, astfel încât să terminăm într-un an anterior decât cel propus", a declarat ministrul. Rămâne de văzut dacă aşa va fi...