Judecătorul Cristi Danileţ a devenit membru CSM

Vicepreşedintele Judecătoriei orădene, judecătorul Cristi Danileţ, cunoscut ca un "rebel" care s-a dovedit de-a lungul anilor intransigent cu corupţii, a obţinut un loc în CSM, după ce a candidat în echipă.

"Reformatori" la CSM

"În urma votului de azi (n.r. luni), echipa pentru CSM a avut succes total. Eu din partea Judecătoriilor îl secondez pe Marius Tudose de la Bucureşti. Adrian Neacşu din partea Tribunalelor a intrat în CSM, pe singurul loc vacant. Iar Horatius Dumbravă din partea Curţilor de Apel a intrat în CSM alături de Dan Lupaşcu de la Bucureşti şi Alexandru Şerban de la Braşov", a scris Cristi Danileţ pe blogul său.

Magistratul orădean le-a mulţumit celor care au votat echipa sa şi s-a arătat încrezător că va schimba lucrurile în justiţia din România. "Suntem convinşi că îi vom face şi pe cei care nu ne-au votat să fie mândri de noi. Cu toţii vor fi reprezentaţi în mod ferm, cu demnitate şi responsabilitate", subliniază el.

Judecătorul Cristi Danileţ are 35 de ani şi o vechime în magistratură de 12 ani. A început la Judecătoria Vatra Dornei, de unde, după examenul de definitivat, s-a mutat la Judecătoria Cluj Napoca, iar în urmă cu 6 ani a fost promovat la Tribunalul Cluj. În perioada 2005-2007 a fost detaşat la Ministerul Justiţiei, pe funcţia de consilier al ministrului de atunci, Monica Macovei, iar în 2007, odată cu plecarea din funcţie a lui Macovei, Danileţ şi-a înaintat demisia şi s-a întors la Cluj de unde, mai apoi, în 2009, s-a mutat la Oradea, după ce a câştigat concursul pentru funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei.

Magistraţii vechi şi noi

Presa centrală notează că Danileţ, Neacşu, Dumbravă şi Şerban "au reuşit să fisureze grupul vechilor membri ai CSM", criticaţi adesea pentru sprijinul pe care l-au acordat magistraţilor suspectaţi de corupţie şi pentru promovarea în funcţii de conducere pe criterii clientelare.

Pe de altă parte, potrivit cotidianului România Liberă, doi foşti membri ai secţiei judecători a CSM, Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu, şi-au păstrat locurile pentru un nou mandat de 6 ani, fiind realeşi. În noul CSM se vor regăsi şi doi apropiaţi ai acestora, Marin Tudose şi Mircea Aron, aleşi ieri, precum şi Ana Lăbuş, care a rămas să-şi termine mandatul de 6 ani, deşi această posibilitate nu este prevăzută de lege. În această formulă, vechea gardă ar continua să deţină majoritatea, punând astfel sub semnul întrebării abandonarea vechilor practici ale CSM, pentru care România a fost mereu criticată în rapoartele Uniunii Europene.

Ar exista totuşi şanse reale de înnoire a CSM dacă Senatul ar invalida - aşa cum a anunţat şeful Comisiei Juridice, Toni Greblă - câştigarea alegerilor de către Bărbulescu şi Lupaşcu, pe motiv că legea interzice mandate succesive în CSM. Dacă cei doi vor fi invalidaţi de Senat, există probabilitatea ca locurile lor să fie ocupate de judecătoarea orădeancă Dana Gârbovan (foto), care activează în prezent la Curtea de Apel Cluj, şi de Gabriela Bârsan (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), ambele recunoscute pentru profesionalism şi imparţialitate.

În acest fel s-ar schimba raportul de forţe în favoarea reformiştilor. De asemenea, dacă Senatul va anula hotărârea plenului CSM ca judecătoarea Ana Lăbuş să îşi continue mandatul, se va vacanta încă un post ce poate fi ocupat de cei din noua generaţie de magistraţi, dornici să elimine practicile clientelare din Justiţie.

Procurori din vechea gardă

Dacă la secţia de judecători a CSM există perspectivele unei schimbări de mentalitate, nu acelaşi lucru se poate afirma în ce priveşte secţia de procurori, unde vechea gardă şi-a conservat puterea. Deşi a candidat şi el pentru a obţine un loc în CSM, procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Oradea, Valentin Mirişan (foto), nu a reuşit.

Potrivit aceluiaşi ziar, la procurori, vechea echipă îşi va păstra influenţa prin menţinerea pe funcţii a doi membri (Bogdan Licu şi Graţiana Isac), prin realegerea lui Dan Chiujdea şi prin accederea unui procuror apropiat acestui grup (George Bălan).

Hotărârile CSM, care au rolul strategic de a reforma justiţia din România, se iau în plenul de 19 membri, dintre care 9 sunt judecători, 5 sunt procurori, 2 sunt din partea societăţii civile şi sunt aleşi de Senat, iar ultimii 3 sunt membri de drept ai CSM, respectiv preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Emilia Stancu, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor pentru desemnarea membrilor viitorului Consiliu s-au desfăşurat pe 1 noiembrie, finalizarea alegerilor fiind programată până pe 15 decembrie, când va expira termenul limită pentru înaintarea rezultatelor către Biroul Permanent al Senatului, în vederea validării membrilor nou aleşi. Mandatul actualilor membri CSM expiră pe 11 ianuarie 2011, dată până la care Senatul trebuie să îi valideze pe noii membri ai Consiliului.