Guvernul a luat în discuție, în ședința de miercuri, consecinţele proceselor interminabile ale statului român cu frații Ioan și Viorel Micula, cu mize de sute de milioane de euro, care ar putea băga România în incapacitate de plată şi ar decredibiliza-o pe pieţele externe. Aceste consecințe ar decurge din recenta hotărâre a Tribunalului Uniunii Europene, favorabilă magnaţilor bihoreni, dar care încă nu e definitivă.
Practic, arată profit.ro, statul român se consultă cu Comisia Europeană pentru a fi îndrumat ce să facă după ce Tribunalul Uniunii Europene a decis luna trecută să anuleze o decizie din 2015 a Executivului de la Bruxelles ce interzicea practic României să se conformeze unei hotărâri din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), hotărâre prin care statul român a fost obligat să plătească despăgubiri de circa 250 milioane dolari mai multor firme deținute de frații Micula, însă nici Comisia nu știe deocamdată cum să procedeze, reiese dintr-un document guvernamental.
„Ar exista posibilitatea extrem de gravă a activării clauzelor de cross-default pe toate împrumuturile suverane - putând atrage astfel intrarea în default a României. De altfel, riscul de executare silită va putea apărea şi în România, întrucât în dosarul de contestaţie la executare nr. 15755/3/2014 instanţa a dispus repunerea pe rol şi a acordat termen pentru 4 septembrie 2019”, arată documentul pe care ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici urma să îl prezinte Executivului.
Agenția de știri Mediafax notează că speţa priveşte un şir de procese în care statul român a fost acţionat în instanţe internaţionale de către de cetăţenii suedezi Ioan şi Viorel Micula şi societăţile European Food S.A., Starmill S.R.L., Multipack S.R.L. împotriva României, în temeiul Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Regatul Suediei.
Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice. Povestea este foarte complicată, însă, în esență, cei doi magnați, care au şi cetăţenie suedeză, au susţinut că statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia şi România, în vreme ce Comisia Europeană susține că facilitățile constituie ajutor de stat incompatibil cu piaţa internă. Au urmat procese și demersuri de executări din ambele părți, până la decizia din 18 iunie.
Dacă sentința - care nu este încă definitivă - ar fi pusă în aplicare, ar crea mari probleme statului român, arată Mediafax.
Sursa citată notează că întârzierea restituirii de către România a sumelor executate în temeiul Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015 va conduce la plata unor penalităţi substanţiale şi la un risc major de executare silită a României în ipoteza în care Comisia Europeană nu obţine o suspendare a efectelor hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019 sau nu emite rapid o nouă decizie de recuperare. Aceste penalităţi substanţiale vor putea fi solicitate şi în ipoteza în care recursul Comisiei Europene nu va fi admis sau dacă nu va fi anulată în totalitate Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019.
„Cu toate acestea, înţelegem din discuţiile informale purtate de Reprezentanţa Permanentă a României la Uniunea Europeană şi Consiliul Concurenţei cu reprezentanţii Comisiei Europene după pronunţarea Tribunalului Uniunii Europene în data de 18 iunie 2019, România se află astăzi în procedură de investigaţie şi, prin urmare, restituirea sumelor încasate în temeiul Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015 nu poate avea loc până la pronunţarea unei hotărâri definitive în legătură cu această procedură de investigaţie, potrivit art.108 alin.(3) din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene.
Mai concret, în viitorul apropiat, Comisia Europeană va trebui fie să ia o decizie cu privire la emiterea unei noi decizii de recuperare pentru o valoare mai mică decât cea din cadrul deciziei din 30 martie 2015, pe baza îndrumărilor primite în considerentele la Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019, fie să introducă un recurs împotriva acestei hotărâri”, arată documentul discutat în Guvern.
Documentul menţionează că în anii trecuţi fraţii Micula au încercat executarea României în diverse jurisdicţii, prin instituirea unor popriri asupra conturilor unor bănci prin intermediul cărora România încasează sau plăteşte sumele aferente euroobligaţiunilor lansate pe pieţele externe în cadrul Programului Medium Term Notes. O astfel de acţiune se reflecta în blocarea sau reţinerea sumelor care fac obiectul încasării sumelor de la investitori sau plăţii serviciului datoriei publice guvernamentale (principal şi dobânzi), ceea ce ar putea aduce prejudicii majore României în ceea ce priveşte finanţarea datoriei publice, atât de natură financiară cât şi reputaţională, îndeosebi având în vedere demersurile Ministerului Finanţelor Publice privind realizarea planului de finanţare de pe pieţele externe pentru anul 2019. Mai mult, într-o astfel de situaţie, ar exista posibilitatea extrem de gravă a activării clauzelor de cross-default pe toate împrumuturile suverane – putând atrage astfel intrarea în default a României.
De altfel, riscul de executare silită va putea apărea şi în România, întrucât în dosarul de contestaţie la executare nr. 15755/3/2014 instanţa a dispus repunerea pe rol şi a acordat termen pentru 4 septembrie 2019.
„Întrucât la nivelul Ministerului Finanţelor Publice a fost înregistrată, în data de 27 iunie 2019, o solicitare din partea lui Ioan Micula şi a societăţii Multipack SRL de plată a hotărârii arbitrale (pentru argumentele de mai sus, nu suntem de acord cu interpretarea acestora potrivită căreia suntem în prezenţa unei solicitări de plată întemeiată pe hotărârea arbitrală), iar o eventuală restituire a unor sume încasate în temeiul Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015 sau un eventual refuz ar trebui să se facă în regim de urgenţă, se va iniţia o corespondenţă oficială cu Comisia Europeană, prin Consiliul Concurenţei, în calitatea sa de punct unic de contact în relaţia cu Comisia Europeană pe domeniul ajutor de stat.
Conform Infogramei Reprezentanţei Permanente nr. 5574 din 1 iulie 2019, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: (i) Conform Comisiei Europene, Statele Membre trebuie să se abţină de la orice acţiune prin care se efectuează plata despăgubirii dispuse de Tribunalul ICSID. Nerespectarea unei asemenea obligaţii ar putea atrage incidenţa unei acţiuni de infringement; (ii) În cazul în care Comisia Europeană nu va formula recurs, aceasta ar putea să emită o decizie prin care să dispună recuperarea ajutorului ilegal acordat după data de 31 decembrie 2006. Comisia Europeană nu a putut oferi un răspuns clar cu privire la efectele/valabilitatea ordinului de suspendare provizorie a ajutorului emis în anul 2014 şi nici nu a putut oferi informaţii legate de emiterea unui nou ordin în cazul în care România şi-ar anunţa intenţia de a plăti către Micula contravaloarea ajutorului de recuperat.
În acest sens, având în vedere riscurile identificate mai sus, ataşăm adresa semnată către Consiliul Concurenţei, prin am solicitat Comisiei Europene prezentarea punctului de vedere oficial asupra interpretării dreptului Uniunii Europene în materia ajutorului de stat, astfel încât să putem reveni cu un proiect de Memorandum în Guvern”, încheie documentul.
Citiți detaliile complicate ale poveștii pe www.mediafax.ro!
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.