Ecologiştii cer demiterea prefectului Gavrilă Ghilea şi promit denunţ penal împotriva lui Seremi

Motivul pentru care reprezentanţii Centrului Regional de Supraveghere Ecologică Munţii Apuseni au afirmat că cer conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor demiterea prefectului Gavrilă Ghilea şi că vor face denunţuri penale împotriva altor PDL-işti este faptul că aceştia au abuzat de funcţii pentru a determina în mod abuziv şi ilegal construirea unor case de vacanţă şi a unei staţiuni pe platoul Padiş, parte a Parcului Natural Munţii Apuseni cu statut de zonă de protecţie şi conservare specială a biodiversităţii şi patrimoniului natural.

"Vrem să apărăm Parcul Natural Munţii Apuseni de intervenţii catastrofale, cum e construirea unor case de vacanţă ale unor potentaţi sau a unei aşa-zise staţiuni montane într-o zonă de patrimoniu natural unică în ţară", a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate joi, Mihai Togor, preşedintele Asociaţiei Aqua Crisius, organizaţie membră a CRSE.

Ghilea, prefect proprietar

Conform spuselor lui Togor, mai multe persoane influente din mediul de afaceri şi politic din Bihor, între care prefectul Gavrilă Ghilea (prin intermediul uneia din firmele sale, Oviserga Prest SRL), deputatul PDL Ştefan Seremi şi omul de afaceri Viorel Popa (proprietarul Companiei de Hoteluri şi Restaurante Padiş) "deţin în mod dubios terenuri lotizate aflate în perimetrul zonei de protecţie specială de pe platoul Padiş şi, uzând de funcţiile şi influenţa pe care o au, precum şi de ajutorul lui Sergiu Megan, directorul Direcţiei Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, încearcă să obţină diverse acte, în mod ilegal, pe baza cărora să poată ridica diverse construcţii în perimetrul zonei protejate".

Preşedintele Asociaţiei Aqua Crisius, Mihai Togor, a afirmat că "afacerile abuzive şi ilegale" au început în anul 2003, când Compania Hoteluri şi Restaurante Padiş a obţinut 85,7 hectare de teren pe platoul Padiş, printr-un schimb de terenuri cu Primăria comunei Lazuri de Beiuş, care a primit la schimb de la această societate 42,3 hectare de teren situat la marginea comunei. "Totul a fost un tun imobiliar, căci în prezent cele 85,7 hectare de pe platoul Padiş au fost lotizate în 141 parcele şi au ajuns în posesia câtorva persoane fizice şi juridice, inclusiv prefectul de Bihor, cetăţeni din Republica Moldova şi o firmă off-shore înregistrată în Cipru", a spus Togor.

Reprezentantul CRSE a arătat că în anii 2006-2007 Compania Hoteluri şi Restaurante Padiş a angajat un topograf de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor care a falsificat harta zonei protejate de pe platoul Padiş, cu ajutorul lui Sergiu Megan, director în Ministerul Mediului, după care, în baza acestei hărţi, actualul preşedinte al PDL Bihor, pe atunci vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, a semnat un certificat de urbanism prin care se permitea ridicarea unor construcţii în perimetrul zonei protejate a Parcului Natural Munţii Apuseni.

"De-a lungul timpului, am semnalat şi noi, ecologiştii, dar şi Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului de la Cluj Napoca, faptul că acest lucru era ilegal, deoarece harta zonei nu putea fi modificată şi certificatul de urbanism nu putea fi eliberat fără aprobarea Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Munţii Apuseni. Or, acest Consiliu s-a împotrivit", a declarat Mihai Togor.

Presiunile lui Seremi

Reprezentantul CRSE a continuat arătând că "în toate întâlnirile Consiliului Consultativ de Administrare a Parcului Natural, Ştefan Seremi a susţinut interesele Companiei Hoteluri şi Restaurante Padiş" şi "a făcut presiuni asupra membrilor Consiliului" pentru ca aceştia să-şi dea acordul pentru construirea de case de vacanţă şi a unei staţiuni pe platoul Padiş. De asemenea, a adăugat Togor, "Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural a constatat clar, prin acte, că Padişul este zonă de conservare specială, la fel ca Academia Română şi Institutul de Speologie Emil Racoviţă din Cluj, care au reprezentanţi în Consiliul Ştiinţific al Parcului".

Togor a afirmat că motivul pentru care ecologiştii solicită oficial demiterea prefectului Gavrilă Ghilea constă în faptul că acesta, deşi se află în conflict de interese, fiind el însuşi proprietar "în mod dubios" de terenuri pe platoul Padiş, a dat aviz de legalitate unei Hotărâri a Consiliului Local a comunei Budureasa, aflate în perimetrul Parcului Natural, Hotărâre care permite ridicarea de construcţii în zona protejată.

"Domnul prefect a ajuns proprietar de terenuri pe o suprafaţă de aproape 4.000 metri pătraţi în mod dubios, prin trei contracte de cumpărare, din care două încheiate pe 1 ianuarie 2008 şi 1 ianuarie 2009, zile când nimeni nu lucrează. Probabil a avut un notar foarte harnic, care s-a trezit devreme după Revelion. În 2010, prefectul-proprietar a dat avizul de legalitate Hotărârii Consiliului Local Budureasa, cu toate că i-am cerut să nu facă acest lucru şi i-am pus la dispoziţie toate documentele care arată că hotărârea este ilegală, că administraţia comunei nu are competenţe în ce priveşte administrarea Parcului Natural şi că actul Consiliului Local nu avea avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului", a spus reprezentantul CRSE Munţii Apuseni.

Afacere portocalie

Mihai Togor a prezentat în conferinţa de presă şi alte documente din care rezultă că Sergiu Megan, director în Ministerul Mediului, a intervenit în repetate rânduri în favoarea Companiei Hoteluri şi Restaurante Padiş, menţionând totodată că oficialul a fost numit în funcţie "cu sprijinul PDL". De asemenea, ecologiştii bihoreni au afirmat că suspectează şi implicarea altor reprezentanţi ai PDL în proiectul construirii unei staţiuni pe platoul Padiş, menţionând în context numele actualei preşedinte a Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, despre care au spus că "avem informaţii că a fost angajata omului de afaceri Viorel Popa", patronul Companiei Hoteluri şi Restaurante Padiş.

Un alt membru al CRSE, Paul Iacobaş, a afirmat că în timp ce politicienii din PDL făceau demersuri pentru a obţine dreptul de a construi în zona protejată a Munţilor Apuseni ecologiştii au făcut obiectul unor presiuni din partea acestora. "Fostul vicepreşedinte al CJ Bihor, Ştefan Seremi, a luat decizii pro staţiune şi pro Companie, iar avocaţii Companiei Hoteluri şi Restaurante Padiş, văzând că nu merge cu presiunile şi ameninţările, au recurs şi la alte metode. Au ajuns să ne întrebe dacă vrem şi noi terenuri pe platoul Padiş", a declarat Iacobaş.

Biologul Ana Marossy a adăugat şi ea că i s-au oferit avantaje pentru a renunţa la opoziţia faţă de "distrugerea acestei zone de protecţie naturală". "Domnul Viorel Popa m-a asigurat că dacă nu mă opun proiectului voi avea pe viaţă un apartament rezervat în viitoarea sa staţiune", a spus Marossy.

În fine, Paul Iacobaş a mai declarat că, din cauza opoziţiei sale faţă de distrugerea zonei de patrimoniu special din Padiş, a fost acuzat că ar avea el însuşi interese, deoarece organizează tururi de vizitare pentru turişti străini. "Acest lucru este adevărat, dar pe de o parte noi nu distrugem nimic acolo, mergem pe jos, cu rucsacii în spinare, nu campăm şi nu construim nimic acolo, iar pe de altă parte firma mea plăteşte toate taxele şi impozitele pentru această activitate", a spus Iacobaş.

Seremi: Ecologiştii au interesele lor

Prefectul Gavrilă Ghilea nu a putut fi contactat pentru a-şi face cunoscută poziţia. În schimb, preşedintele PDL Bihor, deputatul Ştefan Seremi, a afirmat că, în opinia sa, nu a comis nicio ilegalitate în perioada 2006-2007, când a semnat certificatul de urbanism pentru Compania de Hoteluri şi Restaurante Padiş şi când a susţinut proiectul acesteia pentru construirea unei staţiuni.

"Zona de protecţie de pe platoul Padiş nu cuprindea zona propusă pentru investiţie de Companie, iar certificatul de urbanism nu însemna automat că respectiva Companie poate construi, ci doar că poate face demersuri pentru a obţine autorizaţii de construcţie de la organele în drept. Sper că sunteţi de acord cu mine, totuşi, că în zona Padiş trebuie dezvoltat turismul, nu ca până acum, când turismul se face necontrolat. Chiar şi unii ecologişti nu sunt străini de acest turism necontrolat, căci duc turişti străini să viziteze Padişul prin firmele lor", a declarat pentru BIHOREANUL preşedintele PDL Bihor.