Deşi scopul conferinţei de presă pe care a organizat-o miercuri era prezentarea unui spectacol-eveniment iniţiat chiar de el cu opt luni în urmă, şi anume premiera "La Grande Magia", de Eduardo de Filippo în regia lui Alexandru Colpacci, noul manager al Instituţiei de Spectacole Iosif Vulcan, Daniel Vulcu, a fost nevoit să răspundă tirului de întrebări privind desfiinţarea Teatrului de Stat şi a Teatrului Arcadia, decisă joia trecută de consilierii judeţeni.
Dezbatere pentru denumire
Vulcu a ţinut, înainte de toate, să respingă insinuările potrivit cărora Instituţia de Spectacole Iosif Vulcan a fost creată în locul celor două teatre doar pentru a deveni el şef, precum şi ideea că "teatrul a dispărut".
"Toată această reorganizare decisă de Consiliul Judeţean s-a făcut pentru eficientizarea activităţii, pentru că era nevoie de mai multă coordonare. Nu a dispărut niciun teatru", a spus Vulcu, lămurind şi faptul că, într-o reuniune a CJ, va fi corectată "eroarea" denumirii Instituţiei de Spectacole fără ca noua denumire să conţină explicit denumirea de teatru: "Acest lucru se va corecta în prima şedinţă a Consiliului şi chiar vom lansa o dezbatere cu publicul şi cu specialiştii privind denumirea pe care urmează s-o aibă instituţia pe viitor".
Maghiarii, "autonomi" dinainte de ‘89
De asemenea, în ce priveşte acuza că, acceptând să fie director manager general peste Instituţia de Spectacole Iosif Vulcan, ar consimţi la segregarea etnică a teatrelor, Vulcu a rostit pentru prima oară câteva lucruri care, până acum, n-au fost spuse niciodată public, şi anume că, încă dinainte de 1989, personalul secţiei maghiare oricum nu dădea seama directorului Teatrului de Stat. "Întrebaţi-l pe Mircea Bradu dacă pe vremea sa actorii de la secţia maghiară îi dădeau socoteală!", a cerut el, arătând că, după 1990, cu atât mai puţin s-a întâmplat acest lucru, deoarece secţia maghiară a fost, oricum, stat în stat.
Mai mult, Vulcu a spus că inclusiv încasări realizate de actorii trupei române a Teatrului de Stat au fost folosite pentru plata unor prestaţii de care s-au bucurat cei de la trupa Szigligeti Ede. "La ultima ediţie a Festivalului Teatrului Scurt, noi am făcut încasări de vreo 300 milioane de lei, dar banii s-au dus la secţia maghiară pentru că aceasta nu îşi plătise drepturile de autor", a dezvăluit Daniel Vulcu, sugerând că fostul director general al Teatrului de Stat, Lucian Silaghi, n-a fost nici nepărtinitor, nici mai "patriot" decât el. "Secţia maghiară a fost mereu de sine stătătoare", a punctat Vulcu.
Pe de altă parte, actorul a arătat că şi în alte oraşe din ţară există teatre separate ale minorităţilor, fără ca acest lucru să fie motiv de scandal, el dând exemplele Teatrului Maghiar din Cluj, al Operei Maghiare din Cluj, dar şi faptul că la Timişoara se înfiinţează un Teatru Sârbesc, iar la Sfântu Gheorghe un Teatru Românesc. "De ce, atunci, doar la Oradea deranjează înfiinţarea unui teatru Szigligeti Ede?", a întrebat, retoric, Daniel Vulcu.
În fine, la cererea jurnaliştilor, Daniel Vulcu a promis că va solicita Consiliului Judeţean un audit care să releve câte fonduri a cheltuit în ultimii ani secţia română şi câte secţia maghiară a teatrului, dar şi cu ce rezultat (câte spectacole şi câţi spectatori a avut fiecare din cele două trupe), precum şi că, peste un an, va prezenta public un bilanţ din care să reiasă ce economii s-au făcut prin segregarea celor două instituţii.
.jpg "Avarie pe Calea Clujului din Oradea. Lucrările restricționează traficul")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.