URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 12 NOIEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
O alianță cu Debreţinul ar fi viabilă dacă cele două aeroporturi ar fi de puteri apropiate. Or, noi venim cu nicio cursă externă, cu un terminal neterminat și cu o conducere Pásztor-Mang impotentă, indolentă și ineficientă. Ei au o Primărie care chiar investește masiv în aeroport, au zeci de curse externe și, mai ales, un operator strategic ungar.
Zic şi eu
Adrian Cris
Duminică, prima oară în ultimii 30 de ani, am avut cu adevărat din ce alege la Preşedinţie, nu doar „răul mai mic”, ci şi binele, să zic aşa. Electoratul de dreapta (spre deosebire de simpatizanţii unor Dăncilă, Diaconu, Cumpănaşu etc, ale căror exigenţe sunt modeste) a acuzat, însă, o altă premieră, ruşinoasă: lipsa dezbaterii, a confruntării între pretendenţi...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Că e o vedetă media, artist, politician ori simplu concurent la emisiuni de talente, omul de la televizor continuă să fascineze. Mirajul televiziunii creează în timp record celebrităţi şi îi menţine în viaţă pe cei dependenţi de aparate - de aparatul de filmat, de microfon, de luminile din platou, de camera de filmat. Sâmburele dorinţei de a fi văzut şi recunoscut de toată lumea pare să germineze în fiecare dintre noi.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cu cine veți vota în turul doi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam anterior, poprirea este operaţiunea prin care, prin intermediul unui executor judecătoresc şi în temeiul unui titlu executoriu, un creditor încearcă să obţină banii datoraţi de o altă persoană (a treia persoană) debitorului său. Procedura popririi presupune o adresă se înfiinţare a popririi emisă de executorul judecătoresc şi comunicată terţului poprit (care, de regulă este fie angajatorul debitorului, fie o bancă).
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă necroza ireversibilă a unei părţi din miocard, aproape întotdeauna datorită aterosclerozei coronariene. Mecanismul de producere este scăderea bruscă a fluxului sanguin coronarian în urma fisurării şi ruperii unei plăci ateromatoase de la nivelul unei artere coronare afectate în prealabil de ateroscleroză, fapt ce determină formarea unui tromb care obturează artera şi necroza ulterioară a teritoriului deservit de această arteră.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
03 Februarie 2010, 15:08

Consiliul Judeţean: Aici sunt banii dumneavoastră!

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Anul trecut, a arătat vicepreşedintele CJ Bihor Dumitru Voloşeniuc, judeţul a avut un buget de 253,86 milioane lei, adică echivalentul a circa 60 milioane euro la un curs de 4,2 lei pentru un euro.

"Din cauza crizei, am avut mai puţini bani la dispoziţie decât prognozam, deoarece au scăzut încasările din cotele defalcate din TVA, salarii şi din impozitul forfetar", a explicat Voloşeniuc.

Varad, mai scumpă decât Familia

Voloşeniuc, alături de care s-a aflat în faţa jurnaliştilor şi Gabriela Plugar, funcţionar în cadrul Direcţiei Economice a CJ, a arătat şi pe ce au fost cheltuiţi banii instituţiei. "În principal, am asigurat toate cheltuielile materiale şi de personal, am continuat investiţiile începute şi am demarat altele câteva, minore", a explicat vicele CJ, afirmând că volumul mai mic de investiţii a fost provocat de condiţiile de criză.

Potrivit lui Voloşeniuc, Biblioteca Judeţeană a consumat anul trecut 2,891 milioane lei, Muzeul Ţării Crişurilor 4,28 milioane lei (doar pentru salarii şi funcţionare), Teatrul de Stat - 6,83 milioane, Teatrul Arcadia - 1,364 milioane, Filarmonica de Stat - 6,444 milioane, Şcoala Populară de Artă Francisc Hubik - 935.000 lei, Centrul de Creaţie populară - 1,241 milioane, Monitorul Oficial al judeţului - 207.000 lei, Centrul Medico-Social de la Popeşti - 859.000 lei, Centrul de la Nucet - 2,666 milioane lei, iar 19 instituţii de învăţământ special (de la grădiniţe la şcolile de arte şi meserii) au cheltuit 25,063 milioane lei.

Cei mai mulţi bani Consiliul Judeţean i-a dat pentru asistenţă socială, Direcţia de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului înghiţind anul trecut suma de 59,121 milioane lei, adică peste 14 milioane euro.

O ciudăţenie este faptul că Revista de cultură Varad, editată în limba maghiară, a primit prin votul consilierilor judeţeni o sumă mult mai mare decât Revista de Cultură Familia, raportul fiind de 350.000 lei la Varad şi 263.000 lei la Familia, deşi aceasta din urmă are, în mod evident, mai mulţi cititori.

Pe ce s-a dus creditul bancar

Dumitru Voloşeniuc a prezentat jurnaliştilor şi situaţia banilor împrumutaţi de la Banca Comercială Română sub mandatul fostului preşedinte Alexandru Kiss.

Astfel, din cele două linii de credit în valoare totală de 81,421 milioane lei, până la 31 decembrie 2009 s-au cheltuit 48,672 milioane lei, mai rămânând de cheltuit până la 31 iulie 2010, când expiră creditul, încă 31,727 milioane lei.

Cea mai mare parte a banilor folosiţi au fost investiţi în reabilitarea drumurilor Ciumeghiu-Ghiorac, Beiuş-Bratca-Roşia-Damiş şi Buduslău-Marghita-Otomani. "Din aceste lucrări, am economisit 100.000 de lei, pe care îi vom folosi la continuarea lucrărilor de reabilitare a viitorului sediu al Muzeului Ţării Crişurilor", a explicat vicepreşedintele CJ Bihor.

În legătură cu această lucrare, Voloşeniuc a afirmat că CJ putea face o economie dacă se semna mai devreme un contract prin care instituţia putea încerca să obţină fonduri europene de 7 milioane de lei pentru achiziţia mobilierului. "Nu este sigur că am fi câştigat aceşti bani, dar măcar încercam", a spus Voloşeniuc, sugerând că vina ar aparţine actualului preşedinte Radu Ţîrle.

Tot referitor la Muzeu, vicele CJ a arătat că până în prezent firma Selina a executat lucrări de 19,878 milioane lei, din care mai trebuie decontate 2,050 milioane lei. "Firma a executat cam 60% din lucrările contractate, noi i-am plătit 50%. Este o proporţie normală", a explicat Voloşeniuc, la solicitarea BIHOREANULUI, dat fiind faptul că nu o dată firma a reproşat preşedintelui CJ că ar întârzia plăţile pentru lucrările făcute.

Teatrul, costuri "de speriat"

"Mă sperie devizele pentru lucrările de la Teatrul de Stat", a afirmat vicepreşedintele Consiliului Judeţean în legătură cu sumele pe care instituţia ar trebui să le mai plătească, în continuare, pentru reabilitarea interioară a Teatrului, lucrări începute în urmă cu patru ani şi neîncheiate nici acum, deoarece costurile cresc ameţitor de la un an la altul.

Voloşeniuc a explicat că anul trecut CJ a transferat în sarcina Primăriei Oradea reparaţiile la Teatru, alocând şi fondurile necesare, adică 3 milioane lei, dar nici municipalitatea n-a reuşit să dea de capăt, cheltuind doar 2,3 milioane lei din suma acordată de la Consiliul Judeţean. "Au mai rămas de cheltuit din banii daţi anul trecut încă 700.000 de lei, dar pe lângă sumele deja alocate mai sunt necesare încă tot atâţia bani câţi s-au cheltuit, adică circa 10 milioane de lei. Este o clădire emblematică, dar foarte costisitoare", a spus Voloşeniuc.

Potrivit celor prezentate de el, Teatrul mai are nevoie de încă 1,785 milioane lei pentru mobilier, scaune şi fotolii, de 2,618 milioane pentru achiziţia unei scene rotative şi de alte aproximativ 5 milioane lei pentru plata manoperei de construcţie propriu-zise.

Drumurile noastre, mai bune

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean a afirmat că în 2009 au fost reabilitaţi total 50 de kilometri de drum, din temelii, pe lângă cei 50 de kilometri reabilitaţi în 2008, subliniind că instituţia şi-a schimbat politica în materie faţă de cea promovată sub mandatul lui Alexandru Kiss.

"Nu am mai făcut cârpeli, plombări de gropi din care nu ştiai ce s-a lucrat şi ce nu s-a lucrat, ci am decis să facem drumuri din temelie, începând de la fundaţii, rigole şi şanţuri până la aşternerea de noi straturi de asfalt pe toată lungimea tronsoanelor lucrate", a amintit Voloşeniuc.

El a spus că la cele nouă tronsoane de drumuri judeţene reabilitate în anii 2008 şi 2009 "calitatea este superioară" comparativ cu cea de până în anul 2008, iar asta chiar şi în pofida dublării tonajului maşinilor care circulă pe aceste drumuri. "Din păcate, la drumuri noi am pierdut trendul în anii 90 şi anii 2000", a mai spus Voloşeniuc.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3164 RON
  • 1 EUR = 4.7627 RON
  • 1 HUF = 0.0143 RON