A început repararea Barajului Leşu, golit cu trei ani în urmă. Ministrul Apelor crede că lucrările vor fi gata înainte de 2021 (FOTO/VIDEO)

Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a anunţat începerea lucrărilor pentru “punerea în siguranţă” a Barajului Leşu, golit de apă în urmă cu trei ani şi şi-a exprimat optimismul că, după cum a pornit executantul, firma orădeană Repcon, există premise ca acestea să fie finalizate înaintea termenului fixat, şi anume anul 2021.

Cea mai importantă acumulare de apă din judeţ, Barajul Leşu a fost golit complet de apă în 2015, după ce din 2011 nu mai acumula apă, de fapt, din pricina uzurii. 

Cea mai importantă lucrare

În cadrul unei conferinţe de presă susţinute vineri la Prefectură în prezenţa directorului general al Administraţiei Naţionale Apele Române, Victor Sandu, a prefectului Ioan Mihaiu, preşedintelui Consiliului Judeţean, Pasztor Sandor (fost director tehnic la Administraţia Bazinală de Ape Crişuri în perioada când a fost golit barajul), şi a vicepreşedintelui CJ Ioan Mang, şef peste PSD Bihor, ministrul a spus că repararea Barajului Leşu este cea mai importantă lucrare hidrotehnică pe care ANAR trebuie s-o deruleze prin ABA Crişuri, fiind totodată prima a cărei finanţare va fi asigurată cu fonduri europene de către Ministerul Apelor, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

De fapt, contractul de finanţare pentru accesarea fondurilor UE urmează să fie semnat, nu se ştie când, dar ministrul a spus că au fost alocate în acest an, din credite de angajament, 4,6 milioane lei, cu posibilitatea suplimentării sumei până la 10 milioane lei.

“Constructorul a avansat un grafic de execuţie fizic şi valoric de 10 milioane lei până în decembrie, urmează să analizăm posibilitatea alocării diferenţei de la 4,6 milioane lei prin reaşezarea sumelor alocate de ANAR pentru investiţii în acest an. Principiul nostru este: Cine lucrează şi este eficient, acele investiţii sunt finanţate. Termenul de finalizare este 2021, dar după cum s-a început lucrarea şi se derulează, constructorul s-a angajat, practic, să execute în acest an cam 30% din lucrare, astfel că anticipăm că ar putea fi terminate mai repede”, a spus ministrul Ioan Deneş.

Tot prin POIM, a adăugat ministrul, în Bihor mai este prevăzută lucrarea de amenajare complexă Crişul Repede în vederea apărării localităţilor pe cursul superior şi mijlociu, urmând ca apoi să fie făcute şi lucrări pentru apărarea localităţilor de pe cursul inferior.

Inspecţii pe şantiere

Cu o zi înainte, de altfel, ministrul a vizitat Barajul Leşu şi organizarea de şantier a constructorului Repcon, după ce la Oradea a inspectat o altă lucrare a acestei companii orădene, reamenajarea malului stâng al Crişului între Podul Ladislau şi Podul Centenarului. Tot joi, ministrul şi alţi oficiali de la Minister, de la ANAR şi de la nivel judeţean au mai inspectat şantierele pentru regularizarea Văii Meziadului (comuna Remetea) şi Văii Nimăieşti (Beiuş), iar vineri, în conferinţa de presă, a prezentat stadiul lucrărilor hidrotehnice derulate în tot judeţul, unele şi din anul 1997.

“În acest moment avem în derulare 18 lucrări pe ape şi pe drumuri forestiere, valoarea lor actualizată este de 1,9 miliarde lei”, a spus Deneş, precizând că în acest an s-au făcut alocări de 56 milioane lei pentru continuarea lor. “În acest an vom recepţiona 8 lucrări”, a mai spus ministrul, adăugând că “ABA Crişuri este cea mai harnică din cele 11 administraţii bazinale de ape” din ţară.

Între cele 18 lucrări în derulare, Deneş a enumerat amenajarea Crişului Repede (lucrare începută în anul 2000 cu termen de finalizare 2023), amenajarea Văii Nimăieşti (începută în 2009 cu finalizare la anul), lucrări pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi pe Crişul Negru (începute în 1998, termen de finalizare 2019), amenajarea Văii lui Vasile (începută în 2017, cu finalizare în acest an), consolidare mal stâng Crişul Negru (finalizare 2018) şi consolidare mal drept Crişul Negru, lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor pe Valea Brătcuţei, prag de fund pe Crişul Pietros, amenajare Valea Dobricioneşti (termen 2019), reabilitare şi punere în siguranţă Valea Izvor, lucrări pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi pe Barcău (începute în 1997 cu termen de finalizare 2019), amenajare şi reabilitare Crişul Repede, acumulare nepermanentă Crobeşti (începută în 2018, finalizare 2019).

Meritul Partidului

În condiţiile în care toate obiectivele de investiţii sunt extrem de vechi şi finalizarea lucrărilor a fost promisă de numeroşi miniştri de-a lungul anilor, mai ales în ultimii 5 ani, BIHOREANUL l-a întrebat pe Deneş cine şi mai ales cum va răspunde în cazul în care investiţiile nu vor fi finalizate, majoritatea, în 2019 şi 2020.

“Din 18 lucrări pe ape în derulare, 8 se finalizează în 2018, ar mai rămâne 10 în derulare. Din cele 10, trei se vor derula prin fonduri europene, prin POIM, acolo nu te joci, ai termenele, nu le-ai făcut, vine sancţiunea. Şi ar mai rămâne şapte. Unul dacă rămâne şi nu se respectă termenele, sunt probleme în deciziile pe care trebuie să le iei. Dar consider că din 18 sunt discuţii pe şapte (…) Cred că creditul pe care populaţia ni-l acordă pentru că anul acesta finalizăm 8 obiective din 18 poate să ni-l acorde şi că le finalizăm pentru celelalte 7”, a răspuns ministrul.

În discuţie s-a “băgat” şi şeful PSD Bihor, Ioan Mang, care a vrut să puncteze că “nu facem promisiuni pe lucrări pe care să le începem peste 8 ani, ce am promis anul trecut că începem lucrările la Barajul Leşu, anul acesta pe 3 septembrie a început şantierul şi noi estimăm că în 2020 lacul să fie cu apă. Ceea ce v-a prezentat dumnealui (n.r. – ministrul Deneş) este şi un răspuns la veşnica întrebare a unora la întrebarea nu cât costă halatul, ci la ce face PSD-ul pentru Bihor. Asta este o parte din ce face PSD-ul pentru Bihor!”. Ca şi cum PSD-ul aduce bani de-acasă pentru investiţii oricum întârziate cu deceniile…

De la “protocol” la investiţii

Pe de altă parte, BIHOREANUL i-a adresat întrebări şi directorului general al ANAR, Victor Sandu: în condiţiile în care în anii trecuţi ABA Crişuri a alocat fonduri importante pentru modernizarea cantoanelor “de protocol”, folosite pentru petrecerile şefilor, dar şi pentru construirea unui adevărat hotel în Băile Felix (foto), botezat Centru de Formare şi Prefecţionare Profesională, dacă va continua această politică de “răsfăţare” a angajaţilor instituţiei sau va pune în circuitul turistic aceste facilităţi de cazare.

Înainte, însă, ca şeful ANAR să apuce să răspundă, ministrul Ioan Deneş l-a “tăiat”, afirmând că de când a preluat funcţia a redirecţionat 6 milioane lei alocate iniţial pentru achiziţii de sedii pentru Garda Forestieră către lucrări de investiţii hidrotehnice, din banii aceştia fiind finanţate 4 obiective, din care 2 se vor şi finaliza în acest an. “Atâta timp cât voi fi eu ministru nu se va mai aloca niciun leu pentru achiziţii de sedii, modernizări de cantoane”, a spus Deneş.

Totuşi, şeful ANAR a încercat să se apere, afirmând că “investiţia din Felix nu este nici canton, nici hotel, este centru de formare, pentru că suntem obligaţi conform legii să formăm oamenii o dată la 2 ani. Sunt 10.000 de angajaţi (n.r. – în ANAR) şi în loc să căutăm hoteluri am făcut şi acest centru”, a spus Victor Sandu.

Despre “Ciobanul Dume”

O altă întrebare adresată directorului general al ANAR a vizat faptul că după ce BIHOREANUL a publicat la începutul acestui an articolul “Ciobanul Dume”, arătând că potrivit unor angajaţi ai ABA Crişuri fostul şef al instituţiei, consilierul judeţean PSD Dorel Dume, ia şpăgi în miei, oi şi berbeci de la ciobanii pe care îi lasă să-şi păşuneze animalele pe digurile cursurilor de apă din bazinul Administraţiei, iar ulterior Dume, promovat director general adjunct în ANAR, a dispus ca ABA Crişuri să sesizeze Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării sub pretextul, inventat, al discriminării suferite de angajaţi.

“Nu pot să vă răspund, e o chestie punctuală de aici din Oradea, nu cunosc detalii”, a spus şeful direct al lui Dume, întrebat dacă apreciază normal ca acesta să fi folosit resursele juridice ale ABA în scop, personal. Amintim că sesizarea depusă de ABA Crişuri a fost, dealtfel, respinsă de CNCD.