Liderul ecologiştilor: "Nu avem o problemă să îl dăm în judecată pe Bolojan"

Orădeanul Mihai Togor, preşedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologică "Munţii Apuseni" şi al Asociaţiei de Pescuit Sportiv "Aqua Crisius", susţine că orădenii trebuie să se simtă în natură ca acasă. În sensul bun! "Când pleci, pui totul într-un sac şi nu uiţi nimic în pădure! Nici acasă nu îţi laşi gunoaiele pe unde apuci!", spune ecologistul.

"Ecologist te naşti!"

- Ce înseamnă să fii ecologist?

- Ecologist înseamnă să iubeşti natura şi să ai puterea să lupţi pentru ea. Iar natura înseamnă inclusiv cea din interiorul localităţilor. În Oradea, de exemplu, există arici, mierle, ciocănitori, piţigoi, şopârle... Ecologist nu devii peste noapte şi nu te faci, pentru asta trebuie să te naşti şi să beneficiezi de o educaţie din partea părinţilor.

- Ce reuşite şi ce eşecuri au avut ecologiştii orădeni?

- Nu se poate cuantifica aşa. Ecologiştii sunt doar o parte a societăţii. Când nu reuşesc să oprească proiecte în defavoarea comunităţii putem considera asta eşecul întregii societăţii, nu al lor. Oricum, reuşită ar fi faptul că am blocat amenajarea unei şosele cu patru benzi în Parcul Petofi, sau construcţia clădirii Consiliului Judeţean în Parcul Brătianu. La eşecuri ar intra diminuarea spaţiilor verzi. E destul să adunăm suprafeţele din parcuri pe care au fost construite în ultimii 20 de ani biserici, magazine şi parcări şi ne facem o idee despre zona verde distrusă...

"Primăriile văd în noi adversari"

- Concret, ce "păzeşte" Centrul Regional de Supraveghere Ecologică?

- CRSE studiază documentaţiile proiectelor cu impact asupra mediului şi sesizează instituţiile statului pentru înlăturarea problemelor descoperite. La nevoie, iniţiem campanii. Aşa a fost campania "Lăsaţi Crişul verde!" care a stopat un proiect ce antropiza malul Crişului Repede în centrul Oradiei, aşa cum este acum campania "Un singur Padiş. Natural" împotriva aşa-zisei staţiuni Padiş-Lazuri, care din punctul nostru de vedere nu este decât un mega-tun imobiliar.

- Cum colaboraţi cu administraţia locală?

- În general, cu toate administraţiile locale comunicăm prost. Acestea văd în noi un fel de adversari pentru că ne opunem proiectelor lor. Totuşi, eu cred că putem fi parteneri. Experienţa spune că realizările Occidentului s-au făcut prin consens în urma unor dezbateri. Noi dorim doar să nu aducă prejudicii mediului...

În război cu primarul

- L-aţi ameninţat pe primarul Ilie Bolojan cu acţionarea în instanţă, dacă nu extinde spaţiile verzi din municipiu. Vă veţi ţine de promisiune?

- Aşteptăm finalizarea Cadastrului Verde ca să ştim suprafaţa de verdeaţă din Oradea, iar dacă primarul nu are un program pentru mărirea ei va suporta rigorile legii. CRSE nu are o problemă în a-l acţiona în judecată pe primarul Ilie Bolojan. Pe noi nu ne interesează persoana, poate fi primarul X sau Y, dar câtă vreme conduce oraşul trebuie să îi fie prioritară şi sănătatea, nu doar confortul orădenilor.

- Ecologiştii s-au opus construirii podului Sovata, care totuşi se construieşte. Ce nereguli aţi descoperit acolo?

- Primul studiu de impact a fost făcut din birou. Trebuia să fie un studiu ştiinţific cu toate speciile şi modul în care vor fi afectate, dar nu apărea absolut nimic! Din 12-15 specii, de la păsări, peşti şi batracieni, abia dacă apăreau trei. Atunci am cerut refacerea studiului, iar al doilea a fost complet, fapt pentru care nici nu l-am contestat. Pe partea de biodiversitate ne-a convins, dar pe partea umană credem şi acum că praful, gazele de eşapament şi poluarea sonoră vor dăuna sănătăţii orădenilor din zonă...

Protejaţi Padişul şi Crişurile!

- În vară aţi atacat în instanţă construirea unei staţiuni în Munţii Apuseni. Credeţi că vă veţi atinge scopul?

- Firma care promovează proiectul are de la Ministerul Mediului un document care spune că nu este o zonă protejată, dar legea, ordinul de ministru, Academia Română, Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" şi Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural "Munţii Apuseni" spun clar că este o zonă de conservare specială. Am cerut instanţei suspendarea hotărârii Consiliului Local din Budureasa. Dacă era un proiect bun nu se apela la atâtea tertipuri. Cele 86 de hectare s-au dat prin trei schimburi de teren, iar pământul a fost lotizat şi vândut la peste o sută de proprietari. E clar că nu se doreşte o staţiune, ci un sat de vacanţă care va aduce doar pagube.

- De anul viitor Aqua Crisius va taxa orice activitate în zonele protejate de pe malurile Crişurilor. De ce?

- Aqua Crisius va implementa un ordin al ministrului Mediului prin care, pentru a acoperi cheltuielile custozilor de arii protejate, li se permite să aplice anumite taxe. Tariful de vizitare va fi 10 lei pe zi pe persoană, iar abonamentul de 30 lei pe săptămână şi 100 lei pe an. Tariful nu se aplică în Oradea. La fel, vor exista în continuare zone deschise publicului, cum ar fi cea de la Fughiu şi altele unde nu se va plăti, dar trebuie conştientizat că ariile protejate presupun cheltuieli. Se vor pune panouri de informare, de restricţionare, panouri pentru acces, bariere, paznici. Or, acestea costă...