Agricultura poate fi o afacere bună. Agricultorii bihoreni au atras în ultimii trei ani în judeţ, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 141 milioane de euro, prin intermediul a 1.679 contracte de finanţare.
"Am făcut o simulare la nivelul centrului regional din care facem parte alături de Bistriţa, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj şi avem cele mai multe contracte. Nu ştim încă situaţia la nivel naţional, dar în mod cert vom fi între primele trei judeţe din ţară", a declarat Cristian Buzlea, directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Bihor, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.
AFIR Bihor a depăşit media naţională în ceea ce priveşte gradul de absorbţie al fondurilor europene. "Media naţională a absorbţiei este de 35%. În Bihor am reuşit un grad de absorbţie de 36%. Din 141 milioane de euro, cât valorează proiectele contractate, am făcut deja plăţi de 50 milioane euro", a spus Buzlea.
826 de fermieri
Conform evidenţelor AFIR Bihor, cele mai mari sume, în valoare de 39 milioane euro, au fost contractate pe submăsura 7.2 privind investiţiile în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică. Măsura vizează administraţiile locale din zona rurală.
"În Bihor, fruntaşe sunt două primării, fiecare cu câte 4 milioane de euro", a spus Buzlea. Comuna Sînmartin are un proiect de asfaltare drumuri cu infrastructură de apă şi apă uzată, construcţia unei clădiri cu regim afterschool şi modernizarea unor cămine culturale, iar comuna Diosig a cerut bani tot pentru lucrări de asfaltare, cu centru afterschool şi refacerea palatului Zichy.
Un succes asemănător a avut şi măsura 6.1, privind instalarea tinerilor fermieri, pe care au fost atrase sume de 33,5 milioane euro. "Avem 826 de tineri fermieri instalaţi în Bihor, ceea ce este mult dacă ne raportăm la cei 9.800 de instalaţi în toată România", a spus Buzlea.
Un număr mare de contracte au fost încheiat şi pe măsura 6.3, care vizează sprijinirea firmelor mici, de familie, unde nu mai puţin de 600 de bihoreni au atras finanţări de 9 milioane euro.
O sumă similară, de circa 9,5 milioane euro, au atras şi cei 55 de beneficiari ai finanţărilor alocate pe măsura 6.4 care vizează activităţi neagricole. "Aproape jumătate din cele 55 de contracte încheiate vizează construcţia de agropensiuni. Avem 25 de pensiuni în construcţie, iar anul viitor vor fi pe finalizare", a spus Buzlea.
Poveste de succes
Dincolo de cifrele seci din statitisticile AFIR Bihor stau exemplele unor bihoreni care şi-au riscat liniştea şi economiile pentru a investi în agricultură. La conferinţa de presă au luat parte tineri care au beneficiat de fonduri alocate prin PNDR.
Spre exemplu, Ionuţ Florin Drimbău (foto) a intrat în agricultură cu ajutorul celor 25.000 euro primiţi în 2012 prin măsura destinată instalării tinerilor fermieri. Acesta şi-a extins treptat exploataţia de le Chiribiş pentru ca în 2016 să obţină o jumătate de milion de euro pentru modernizarea ei, contribuţia proprie fiind de 30%.
"Mi-am luat cele mai moderne utilaje. Tractorul, cu GPS, face singur tot, nu trebuie decât să îl supraveghezi. În cazul combinei, atâta că o setez pe cultura de grâu şi singură face toate reglajele. Acum, că îmi fac toate lucrările la timp, mi s-a dublat productivitatea la circa 3 tone la 7 tone la hectar", a spus Drimbău.
La fel, Robert Muntean (foto) a atras 716.000 euro, din care contribuţia sa este de 30%, pe un proiect care vizează amenajarea unei sere cu culturi hidroponice la Toboliu.
Metoda hidroponică presupune cultivarea produselor în jgheaburi suspendate cu substanţe nutritive, nu în sol, lucru care permite obţinerea unor culturi mai bogate cu un consum de zece ori mai mic de apă.
"Lucrările de amenajare a serei se vor finaliza în februarie 2018, când vom şi începe producţia. Estimez că voi ajunge la o producţie de 350 kilograme de roşii cherry pe zi", a spus Muntean.
Mediul rural nu înseamnă, însă, neapărat numai agricultură. Firma Blackboard Media, specializată în site-uri, platforme web şi imagine pe zona digitală, a atras 50.000 euro pentru dotarea unui punct de lucru în Sîntandrei.
"În momentul de faţă 90% din proiect este implementat. Cu primii 33.000 euro primiţi, am făcut achiziţia de echipamente de vîrf, ne-am început activitatea, am angajat încă o persoană şi avem deja venituri de 17.000 euro", a spus administratorul firmei Răzvan Comănici (foto).
.jpg "Orădeanca Alesia Toma de la ACS Olimpikus a devenit campioană naţională de judo şi va reprezenta România la Balcaniada din Macedonia de Nord")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.