Gata cu transparenţa! Ioan Mihaiu nu mai vrea întrebări din partea presei în timpul ședințelor Colegiului prefectural (FOTO)

Şedinţele Colegiului Prefectural au devenit teribil de plictisitoare, rezumându-se la prezentarea de către şefii de instituţii guvernamentale deconcentrate din judeţ a unor cifre şi trimiteri legislative care în sine nu spun nimic, ci doar lasă impresia unei activităţi bifate.

Aşa s-a întâmplat şi la reuniunea de miercuri, care a programat pe ordinea de zi prezentarea de către şefa Centrului Judeţean de Prevenire şi Combatere a Consumului de Droguri, comisarul de Poliţie Delia Merce Sabău, a "Stadiului de realizare a activităţilor cuprinse în Planul de Activităţi 2017-2020 pentru implementarea Strategiei Judeţene Antidrog 2014-2020", respectiv de către şeful Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Cristian Buzlea, a unei informări privind accesarea fondurilor europene pentru politici agricole şi programul de măsuri pentru accelerarea întocmirii de proiecte.

Potop de cifre nerelevante

În circa 15 minute, şefa Centrului Judeţean de Prevenire şi Combatere a Consumului de Droguri a vorbit despre implementarea strategiilor instituţiei pentru prevenirea consumului de substanţe interzise în şcoli, în familie şi comunităţi, precum şi, la modul general, despre asistenţa medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri.

Comisarul Delia Merce Sabău a citat din documentul pregătit, enumerând obiectivele instituţiei ("creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare" privind consumul de droguri) şi activităţi de tot felul (de la formarea unor cadre didactice şi asistenţi sociali care să informeze elevii şi tinerii până la organizarea de campanii de presă, simpozioane şi conferinţe tematice).

De asemenea, şefa Centrului a prezentat şi informaţii sumare despre asistenţa consumatorilor de droguri, fără însă a pomeni nicio cifră despre câţi consumatori au fost înregistraţi în Bihor, din diverse surse, anul acesta, anul trecut sau în cei precedenţi.

Câţi consumatori sunt?

Abia după ce reporterul BIHOREANULUI i-a atras atenţia că a arătat câte diplome de participare au fost realizate şi oferite participanţilor la tot felul de "evenimente" de "informare, educare şi conştientizare", dar nu şi asemenea cifre relevante, comisarul Merce Sabău a admis că nu a făcut acest lucru, din diverse motive, inclusiv deoarece aceste cifre sunt în continuă creştere, dar şi pentru că instituţiile, de fapt, nu colaborează.

"Am avut în plan şi realizarea unui studiu în rândul elevilor, dar nu s-a realizat pentru că implică şi alte instituţii. Dar nici datele privind numărul de consumatori nu sunt relevante, pentru că de la an la an sunt tot mai mulţi consumatori", a spus şefa Centrului.

Aceasta a dat apoi şi câteva cifre, arătând că "la noi au fost înregistraţi (în 2017) 83 de beneficiari ai serviciilor" de consiliere, număr la care se adaugă "76 de beneficiari trimişi de DIICOT". "278 avem în fişele de evidenţe, pe perioada verii numărul fişelor scade, de la UPU avem 40 lunar, numărul creşte de la lună la lună".

Gata cu întrebările!

Cu toate că BIHOREANUL a întrebat-o pe şefa Centrului Judeţean de Prevenire şi Combatere a Consumului de Droguri care este numărul consumatorilor înregistraţi doar după ce a cerut şi obţinut permisiunea prefectului Ioan Mihaiu, acesta s-a arătat iritat atât de întrebare, cât şi - probabil - de răspuns.

"Dacă mai sunt întrebări, vă rog să le puneţi după şedinţă sau în conferinţele de presă pe care le desfăşoară instituţiile", a spus acesta, adăugând că pe viitor, "pentru operativitate", întrebări vor mai putea pune doar şefii de instituţii înşişi, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată.

Reporterul BIHOREANULUI i-a pus în vedere prefectului că, în realitate, majoritatea instituţiilor guvernamentale deconcentrate (cu foarte puţine şi rare excepţii) nici nu mai organizează de câţiva ani conferinţe de presă, deşi legea îi obligă să o facă cel puţin lunar, astfel că Mihaiu a încheiat spunând că "o să urmărim".

Prezentare "vie"

Celălalt şef de instituţie care trebuia să susţină o prezentare, Cristian Buzlea, de la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, nu s-a mulţumit să prezinte cifre, ci le-a pus şi în corelare cu cele din perioada precedent de activitate, aşa încât participanţii la reuniune să înţeleagă dacă activitatea în acest domeniu a crescut sau, dimpotrivă, a scăzut.

Astfel, Buzlea a arătat că în exerciţiul financiar precedent al Uniunii Europene, 2013-2017, în judeţul Bihor rata de accesare a fondurilor europene destinate mediului rural a fost de 98%, pe când în cel actual, 2017-2020, a devenit de numai 90%, deocamdată, documentul pe care l-a făcut public indicând şi câteva cauze (de la creşterea birocraţiei şi tergiversarea avizării proiectelor de către unele instituţii până la obişnuita greutate cu care se asociază oamenii pentru a elabora şi implementa proiecte).

Mai mult, Buzlea a oferit şi o surpriză plăcută: în condiţiile în care a prezentat activitatea aşa-numitelor GAL-uri (Grupuri de Acţiune Locală formate din administraţii publice, firme, persoane fizice şi ONG-uri asociate pentru scrierea şi derularea de proiecte în mediul rural), şeful OJFIR Bihor a proiectat filmuleţe de prezentare a acestor GAL-uri cu chipurile celor ce le conduc şi indicarea zonelor din judeţ unde activează.

De asemenea, în cazul fiecăruia dintre cele şapte GAL-uri din judeţ, Buzlea a arătat şi valoarea de finanţare cu fonduri europene a proiectelor, cuprinsă de la caz la caz între 800.000 euro (GAL Crişul Repede, din zona Holod) şi 3,98 milioane euro (din zona Săcueni – Valea lui Mihai).

De altfel, prezentarea făcută de Buzlea a fost apreciată inclusiv de prefect, care i-a îndemnat şi pe ceilalţi şefi de instituţii "să apeleze la imagini şi grafice".