Demersul a fost iniţiat de senatorul liberal de Bihor Cornel Popa, căruia i s-au alăturat deputaţii de Bihor Nicolae Jolţa (PNL) şi Adrian Merka (Uniunea Democrată a Cehilor şi Slovacilor din România), deputaţii sălăjeni Mirel Taloş (PNL) şi Seres Denes (UDMR), senatorul Fekete Szabo Andras (UDMR), dar şi deputaţii Vitany Istvan şi Arnoth Sandor (ambii din judeţul Hajdu Bihar). De asemenea, documentul a fost semnat de preşedintele CJ Bihor Radu Ţîrle şi preşedintele CJ Sălaj Tiberiu Marc.
Să se facă!
În textul Declaraţiei, semnatarii arată că "Autostrada Transilvania este un proiect de importanţă majoră pentru dezvoltarea zonei de vest a României şi a zonei de est a Ungariei, dar şi o arteră vitală pentru o legătură civilizată cu Europa", şi solicită conectarea între Autostrada Transilvania de pe teritoriul României cu Autostrada M3 de pe teritoriul Ungariei.
De asemenea, semnatarii solicită, prin Declaraţia ce va fi transmisă celor două guverne, "electrificarea sectorului de cale ferată Cluj Napoca - Episcopia Bihor, ca fiind o măsură de bun simţ pentru a fluidiza circulaţia feroviară dintre România şi Ungaria şi, implicit, Europa".
La Cluj da, în Bihor ba!
Semnarea Declaraţiei a fost precedată de o întâlnire dintre parlamentarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene din Bihor şi Sălaj cu directorul general al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Ion Pantelimon, şi cu managerul de proiect al Autostrăzii, Michael Swinford.
În cursul întâlnirii, parlamentarii români şi maghiari şi-au exprimat nemulţumirea faţă de faptul că pe tronsonul 3 C al Autostrăzii Transilvania, care traversează judeţele Bihor şi Sălaj, lucrările au fost suspendate în anii 2009 şi 2010, pentru a se da prioritate realizării celor 42 de kilometri care leagă municipiul Cluj Napoca de Gilău.
"Autostrada Transilvania nu este a Clujului, ci a întregii Românii, pentru că toţi contribuabilii din România o plătesc. De aceea, nu putem accepta ca ea să se construiască pe sărite, pentru că ea trebuie să lege România de restul Europei", a declarat senatorul Cornel Popa pe şantierul Autostrăzii de la Suplacu de Barcău. Arătând jurnaliştilor că în numeroase porţiuni au loc alunecări de teren, Popa a mai spus că "este păcat să vedem cum se degradează lucrările făcute şi cum, în acest fel, cresc costurile suplimentare ale autostrăzii".
"În urmă cu nouă ani, când am semnat Declaraţia de la Oradea, cea care a convins guvernele României şi Ungariei să înceapă construcţia acestei autostrăzi, eram conştienţi de importanţa ei, şi pentru noi, şi pentru dumneavoastră. Acum, după ce am venit până aici pe drumurile dumneavoastră, suntem şi mai convinşi", a spus deputatul Vitany Istvan (FIDESZ).
Şi ungurii vor autostrada
Parlamentarul maghiar a subliniat că a dorit să participe la întâlnirea "de lobby" de la Suplacu de Barcău chiar dacă în Ungaria este angrenat în campania pentru alegerile locale, programate pe 3 octombrie, deoarece şi în Ungaria se resimte necesitatea conectării rutiere cu România. "Sper să nu mai treacă alţi nouă ani până ce această autostradă va fi finalizată, şi sper că vocea noastră se va auzi şi la Budapesta şi la Bucureşti", a mai spus parlamentarul maghiar.
Referindu-se şi el la starea proastă a drumurilor din România, şi deputatul Arnoth Sandor (de asemenea membru FIDESZ) a afirmat: "Aş putea spune că această călătorie spre dumneavoastră a fost o adevărată aventură", şi a spus că, în opinia sa, parlamentarii din estul Ungariei, ca şi cei din vestul României, "avem datoria să exercităm presiune asupra guvernelor ca să facă pasul decisiv pentru o legătură rutieră civilizată între cele două ţări".
Atât semnatarii români, cât şi cei maghiari, şi-au asumat sarcina să transmită Declaraţia semnată la Suplacu de Barcău guvernelor de la Bucureşti şi Budapesta în aşa fel încât la viitoarea şedinţă comună acestea să stabilească drept o prioritate continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvaniei dinspre Cluj spre Borş, respectiv a Autostrăzii M3 dinspre Debreţin spre Borş.
La refăcut
În prezent, potrivit directorului Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Ion Pantelimon, pe tronsonul 3 C al Autostrăzii Transilvania, a cărei lungime este de 64 de kilometri, se lucrează doar la viaductul de la Suplacu de Barcău, pe doar 1,8 kilometri. El a afirmat că tronsonul trebuia finalizat în decembrie 2010, dar "lucrările vor fi încheiate abia în 2012".
În prezent, pe majoritatea porţiunilor din acest tronson lucrările au fost suspendate din anul 2009, multe lucrări fiind degradate, motiv pentru care Inspectoratul Teritorial de Construcţii Oradea a dispus expertizarea şi după caz refacerea unor elemente de structură, precum pasaje şi pilieri, la Chiribiş şi Dolea.
De asemenea, tot din cauza abandonării lucrărilor, au fost necesare refacerea şi consolidarea unor terasamente, fără însă ca Ion Pantelimon să facă publice şi sumele cheltuite în acest scop suplimentar faţă de cele prevăzute în proiect.
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.