Cum arată cea mai mare fermă de bizoni din Europa de la marginea Salontei. A costat până acum peste 20 milioane de euro (FOTO / VIDEO)

Întinsă pe 3.000 de hectare, ar putea trece drept rezervaţie. Însă ferma de la capătul municipiului Salonta, la o aruncătură de băţ de frontiera cu Ungaria, este, în realitate, o afacere extrem de serioasă, în care s-au investit deja 20 milioane de euro, fiind considerată cea mai mare crescătorie de bizoni din Europa. Un animal renumit pentru carnea sa gustoasă, considerată delicatese, fără colesterol şi cu foarte puţină grăsime, dar cu conţinut mare de fier, zinc, seleniu şi vitamine.

Afacere în sistem integrat

Cu peste 700 de exemplare din cei 5.000 de bizoni din toată Europa, şi cu clienţi în Austria, Cehia, Belgia, Franţa sau Kazahstan, unde livrează atât animale vii, cât şi carcase, Euro Buffalo Salonta este o fermă gândită până la cel mai mic amănunt şi la cele mai înalte standarde de calitate si igienă, după cum o descrie chiar proprietarul, un fermier austriac, Hannes Bohinc.

Cu o experienţă de peste 30 de ani în creşterea bizonilor, aduşi direct din SUA şi aclimatizaţi pentru temperaturile din Europa centrală, Bohinc a pus pe picioare la marginea Salontei o afacere în sistem integrat, o fermă în care animalele sunt hrănite cu furaje produse tot aici şi sacrificate în propriul abator autorizat, construit în 2016.

"Toate lucrările sunt făcute cu angajaţii şi utilajele proprii", a explicat, joi, Hannes Bohinc (foto), proprietarul imensei ferme, în timpul primei conferinţe de presă organizată vreodată la sediul fermei, la care au fost invitaţi şi prefectul judeţului, Ioan Mihaiu, primarul Salontei, Török László, şeful Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor Bihor, Remus Moţoc, dar şi primul client al companiei, Miroslav Iabloncic, consulul onorific al Republicii Slovace şi proprietarul hotelului-restaurant Slavia din Salonta.

Bizon american, pe păşune românească

Ferma a fost amenajată în Salonta în urmă cu 7 ani, dar până acum proprietarul a pus accentul pe creşterea sănătoasă a animalelor. "Nu am vrut să prezentăm până acum ferma, pentru că nu a fost gata. Acum, am terminat, suntem la faza la care putem să o prezentăm. Până la sfârşitul anului vom ajunge la 1.000 de animale. Avem cea mai mare diversitate genetică pentru bizonul american, deci o bază foarte bună pentru viitor", a explicat Bohinc.

La rândul său, prefectul judeţului a explicat în timpul discursului său că "afacerea a crescut sănătos", recunoscând că nu a putut să se lepede de metehnele de finanţist şi, înainte de conferinţa de presă, a analizat situaţia financiară a companiei, care, în 2017, a avut o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, profit, dar şi toate taxele şi impozitele plătite la zi.

Cifrele sunt mari pentru că şi bizonul este un animal extrem de scump, care la maturitate cântăreşte chiar şi o tonă, valoarea unui exemplar începând de la 4-5.000 euro, în timp ce carnea, în România, se vinde începând de la 10 euro, preţ fără TVA, în timp ce în Europa preţul este dublu. "Livrăm animale vii, dar şi carcase, avem clienţi în toată Europa, Austria, Cehia, Belgia, Franţa", a spus Bohinc.

Burger "de bizon"

Primul client al fermei salontane, Miroslav Iabloncic, proprietarul hotelului-restaurant Slavia din Salonta, recunoaşte că atunci când a luat prima carcasă de bizon, nu a fost sigur că a făcut o afacere bună.

"L-am chemat pe domnul Bohinc să vină în bucătărie, cu mine, să mă înveţe cum să-l gătesc. Dar nu mă plâng. Este o delicatesă care trebuie preparată ca atare. Sunt diferite mirodenii care îi scot în evidenţă gustul. Este cotată mai bine decât vita Angus. Steak-ul, care costă în jur de 200 lei, se vinde cel mai bine. Iar burgerul de bizon (foto) e deja celebru în tot judeţul", spune Iabloncic.

De altfel la conferinţa de presă,  bucătarii au pregătit pe loc invitaţilor mostre de steak suculent de bizon, cu gust proaspăt, uşor condimentat, aşezonate cu legume la grătar şi salată dar şi vestitul burger de bizon - un medalion din carne tocată condimentată şi suculentă, roşii, ceapă, caşcaval, sos şi o felie de slănină de mangaliţă prăjită care să compenseze lipsa grăsimii din carne - pe lângă care păleşte, fără exagerare, orice "confrate" american.

Calitatea cărnii depinde în principal de modul în care sunt crescuţi şi hrăniţi bizonii. Animalele sunt ţinute în ţarcuri uriaşe ce pot fi admirate de pe marginea drumului, în grupe de câte 25-30 de animale.

Vin clienţii

Înmulţirea lor este controlată din punct de vedere genetic, hrana – pe lângă iarba pe care o pasc – este pregătită după reţetele unor specialişti, "profesori universitari", după cum spune fermierul, iar apa este asigurată din foraj propriu, printr-o reţea de conducte care circulă în fermă şi prin adăpători speciale, cu încălzire pe timp de iarnă.

De două ori pe an, animalele sunt cântărite, vaccinate şi crotaliate. Animalele ajung la greutatea optimă de sacrificare abia după 3 ani şi sunt procesate în abatorul propriu, carcasele fiind livrate atât în tară cât şi în străinátate. În România, ferma are contract cu două firme de procesare, din Zalău şi Cluj, care pregătesc salamuri şi cârnaţi, fără potenţiatori de arome ori adaosuri, pentru supermarketurile Lidl şi Carrefour.

Cu toate că e o afacere scumpă, creşterea bizonilor pare să ia avânt în România, după cum a mai explicat Bohinc. "Sunt deja ferme în Cluj, Sibiu, Vrancea, unele ferme au pornit cu animale cumpărate de la noi", a mai spus fermierul austriac.

Bizoni, nu muzee

Pentru primarul municipiului Salonta, Török László, ferma de bizoni de la marginea oraşului este o mană cerească, după cum a declarat edilul, pentru BIHOREANUL. Nu doar pentru taxele şi impozitele pe care firma le plăteşte la bugetul local de mai bine de 7 ani, ori arenda încasată pe cele 3.000 de hectare de păşune, ci şi pentru că ferma este o adevărată atracţie turistică.

"A fost o echipă de filmare în urmă cu câteva luni în oraş şi m-au întrebat ce poate vizita un turist în Salonta. I-am dus la Muzeul Ţăranului român, la Muzeul Arany Janos, iar apoi i-am adus şi la ferma de bizoni. Ce credeţi? Pe nimeni nu a interesat muzeele, ci am primit multe telefoane în care oamenii mă întrebau unde se pot găsi bizonii şi hamburgerii din carne de bizon", explică primarul.

De altfel, zona a fost cuprinsă într-un proiect european prin care s-au atras fonduri pentru promovarea valorilor naturale din zonă. "Proiectul este, pe de o parte, pentru protejarea dropiei, o pasăre de stepă ameninţată cu dispariţia, iar pe de alta, pentru promovarea habitatului acesteia, care e chiar în această zonă, unde se află şi ferma. Vom face o pistă de biciclete, care va trece pe aici, pe lângă ferma, până la un punct de observare a dropiilor. E o zonă exotică, ca să spun aşa, ferma de bizoni. Dorim să dezvoltăm acolo o fermă de animale care poate să fie vizitată de fiecare cetăţean. Tinerii nu mai cunosc nici animalele de lângă casă", a mai spus Török. Ar fi, deci,un bun început...