URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 20 MAI 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Cred că încorporarea Sânmartinului trebuia făcută în primul rând organic, natural, urmând ca oficial să aibă loc numai după ce toate condițiile ar fi fost îndeplinite. Bunăoară, acum Bolojan propune un sistem de transport în comun pentru întreaga Zonă Metropolitană. Iată un mod discret și eficient de a îngloba comunele limitrofe în corpul municipiului.
Zic şi eu
Adrian Cris
Anul trecut, tot la jumătatea lunii mai, vă împărtăşeam o "Poveste din Sicilia", cu un tânăr plecat din Găeşti, dar în continuare legat de ţară, inclusiv prin site-urile de ştiri, care zicea că nu s-ar întoarce. "Banii pe care voi îi primiţi acum sunt bani mincinoşi, n-o să vă ţină mult", zicea Ionuţ, mai lucid decât mulţi dintre cei de acasă, care începeau să guste majorările de salarii oferite bugetarilor.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
La o primă analiză, bazată pe obida generală şi frustrările acumulate, motivele de a sta acasă par mai multe. Supărarea pe politicieni nu e o boală românească, funcţionează oriunde în lume. La noi pare mai aprigă din cauză că şi noi suntem mai aprigi la mânie. Pe lângă asta, mai ajută şi randamentul scăzut al clasei politice.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Pe 26 mai, veţi merge şi veţi vota şi la referendumul convocat de preşedintele României, pe tema interdicţiei graţierii şi amnistierii faptelor de corupţie şi a ordonanţelor de urgenţă pe tema justiţiei?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Iniţiativa de revizuire a Constituţiei în sensul interzicerii ocupării funcţilor publice de către persoane condamnate este constituţională. Recent, a fost publicată pe site-ul Curţii Constituţionale Decizia nr. 222 din 9 aprilie 2019 prin care Curtea Constituţională a stabilit că iniţiativa de revizuire a Constituţiei, iniţiată de un număr foarte mare de cetăţeni, este constituţională şi poate să îşi continue parcursul legislativ.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Deşi numărul cazurilor de cancer al stomacului sunt în continuă scădere, totuşi această boală rămâne încă o problemă, studiile epidemiologice sugerând că riscul de a face boala este mai mare la clasele sociale cu nivel socio-economic scăzut. Consumul îndelungat de alimente cu un conţinut mare de nitriţi (cum sunt cele uscate, sărate şi afumate) poate determina apariţia bolii, alături de acţiunea unor bacterii. 
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
15 Martie 2019, 08:07

#şîeu: BIHOREANUL a făcut un inventar al proiectelor de infrastructură promise în judeţul Bihor şi neonorate (FOTO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Generozitatea guvernanţilor nu are limite când sunt în situaţia de a promite cetăţenilor realizarea unor proiecte de infrastructură de importanţă naţională, fiindu-le egalată doar de uşurinţa cu care „uită” complet de ele după ce se văd cu sacii plini de voturi în căruţă.

În ziua în care numeroase firme şi persoane fizice din întreaga ţară se alătură provocării omului de afaceri sucevean Ştefan Mandachi de a opri orice activitate vineri, 15 martie, începând cu ora 15.00, timp de 15 minute, în semn de protest faţă de incapacitatea autorităţilor de a realiza aceste proiecte, BIHOREANUL vă prezintă un scurt inventar al celor mai importante investiţii promise în judeţul Bihor, oprite fie înainte de demararea lor, fie după începerea lucrărilor, atât din cauza incompetenţei celor care conduc Ministerul Transporturilor, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Compania Naţională Căile Ferate Române, cât şi a lipsei de viziune ce caracterizează întreaga guvernare a ţării în ultimii ani.

Autostrada fără sfârşit

Cea mai mare „durere” a economiei judeţului Bihor este, de departe, nerealizarea tronsonului 3C al Autostrăzii Transilvania, între Borş şi Suplacu de Barcău, în condiţiile în care austostrada maghiară cu care va face joncţiunea este aproape de graniţă.

Contractate în 2004, în timpul guvernării conduse de Adrian Năstase, cu compania americană Bechtel, cea care a realizat numeroase autostrăzi până şi în Albania, precum şi capodopera inginerească de sub Canalul Mânecii, adică EuroTunelul ce leagă Marea Britanie de restul continentului prin Franţa, lucrările au fost diminuate în anul 2007 de guvernarea Tăriceanu şi oprite în 2009 de guvernarea Boc.

În 2012, după trei ani de stagnare completă pe tronsonul bihorean, contractul cu Bechtel a fost reziliat în timpul guvernării Ponta de ministrul Dan Şova. În 2015, şeful de atunci al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Narcis Neaga, în prezent şeful CNAIR, semna la Oradea un contract cu o asociere de firme spaniole, Corsan - Corviam, pentru reluarea lucrărilor între Borş şi Suplacu de Barcău, reziliat însă în 2016.

O nouă licitaţie a fost organizată ulterior, din 2017, iar în iunie 2018 CNAIR a anunţat că pe tronsonul 3C, un lot din cele trei a fost câştigat de asocierea dintre firma orădeană Trameco şi Vahostav SK din Slovacia, şi anume lotul 3C3 Borş - Biharea, în lungime de numai 5,35 kilometri. Deşi între timp contractul a fost semnat tot de Neaga şi tot la Oradea în luna februarie a acestui an, constructorii nu au primit nici până în ziua de azi ordinul de începere a lucrărilor.

Pentru celelalte două loturi, 3C2 Biharea - Chiribiş (28,55 km) şi 3C1 Chiribiş - Suplacu de Barcău (26,35 km) CNAIR nu a finalizat procedurile de licitaţie şi nu a atribuit proiectarea şi executarea lucrărilor.

Dezastrul Naţional 76

Al doilea cel mai notoriu eşec în infrastructura rutieră din Bihor este eterna reabilitare şi modernizare a DN 76 Oradea - Deva. Proiectată în 2005 şi cu lucrările începute de 13 ani, modernizarea şoselei este departe de a fi finalizată, astfel că din cei 184 kilometri ai acesteia sunt realizaţi doar 80.

De altfel, din cauza stării deplorabile a şoselei, pe care au botezat-o „Dezastrul Naţional 76”, localnicii din zona Beiuş - Ştei au desfăşurat marţea aceasta un nou protest, acuzând izolarea economică a întregii depresiuni a Beiuşului. Mai mult, localnicii sunt revoltaţi că, făcute în grabă şi de mântuială în ani electorali, lucrările pe mai multe loturi între Beiuş şi Oradea s-au şi degradat, astfel că au fost demarate noi lucrări, de... reparaţii.

Printr-un comunicat emis la o zi după cel mai recent protest, CNAIR a dat asigurări că tratează cu responsabilitate proiectul modernizării DN 76, promiţând ca nou orizont de aşteptare pentru finalizarea lucrărilor anul 2020. Tot an electoral...

Drum uitat

În ciuda mult mai modestei mediatizări, o şosea naţională şi mai distrusă decât DN 76 Oradea - Deva este DN 19 Oradea - Satu Mare şi, mai ales, DN 19B Oradea - Marghita.

Dată în folosinţă în anii ’60 ai secolului trecut, şoseaua este grav afectată nu doar de simpla trecere a celor şase decenii în care nu a fost făcută nicio modernizare, ci şi de avarierea ei în urma traversării de către utilaje grele în perioada când încă se mai lucra la tronsonul 3C al Autostrăzii Transilvania. În anul 2008, Ministerul Transporturilor promitea că va întocmi studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru reabilitarea şi modernizarea DN 19B, dar după ce se vor fi încheiat lucrările la autostradă.

De atunci, autorităţile au enunţat cel mult ambiţia de a repara şoseaua prin plombarea gropilor şi atenuarea denivelărilor, însă nici măcar acest lucru nu a fost realizat. În prezent, aproape nu se mai vorbeşte deloc despre şoseaua naţională către Marghita, oraş care resimte şi el efectele izolării rutiere.

Nici de ruşinea ungurilor...

La fel de incapabilă precum CNAIR se dovedeşte şi Compania Naţională a Căilor Ferate Române, care a uitat despre obiectivul dublării şi electrificării liniei Cluj Napoca - Episcopia Bihor, cu toate că acesta a fost cuprins în Master Planul General de Transport al României adoptat prin vot de Parlamentul României în noiembrie 2016.

Cea mai recentă informaţie cu privire la acest proiect a fost furnizată de prefectul judeţului Bihor, Ioan Mihaiu, într-un interviu acordat anul trecut BIHOREANULUI. La întrebarea reporterului cu privire la faptul că în 2017 ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, revenit între timp pe aceeaşi funcţie, promitea demararea proiectului pentru vara acelui an, prefectul răspundea cu francheţe că „în această problemă nu am mai primit informaţii de la Căile Ferate”.

Guvernul României nu a putut fi pus în mişcare nici după ce, în toamna anului trecut, ministrul de Externe al Ungariei, Szijarto Peter, se întâlnea cu omologul român Teodor Meleşcanu, iar la finele întrevederii ambii oficiali declarau că au convenit demararea unui proiect pentru realizarea unei linii ferate de mare viteză între Budapesta şi Braşov. Simple braşoave, cel puţin din partea autorităţilor de la Bucureşti...

Centuri ocolite

O inventariere a promisiunilor neonorate în domeniul infrastructurii de transport din Bihor ar fi incompletă fără menţionarea eşecului de a construi şosele de centură ocolitoare ale principalelor oraşe din judeţ.

Cele mai stringente asemenea şosele sunt, conform studiilor de trafic, la Beiuş - Ştei şi mai ales la Aleşd. Pentru ambele, fosta CNADNR a organizat licitaţii în 2016, iar ministrul tehnocrat de atunci, Sorin Buşe, a şi semnat în luna octombrie a aceluiaşi an contractul pentru ocolitoarea de 27 km dintre Beiuş şi Ştei, durata de execuţie fiind stabilită la doi ani, iar costurile la suma de 257 milioane lei, asigurate din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală (75%) şi de la bugetul de stat (25%). Tot atunci, Buşe, originar din Bihor, anunţa că a fost desemnat şi câştigătorul licitaţiei pentru centura Aleşd, contractul urmând să fie semnat dacă nu se vor fi înregistrat contestaţii.

Contestaţii nu au fost, însă guvernarea Grindeanu a anulat licitaţiile, promiţând refacerea lor. În februarie 2017, de altfel, Guvernul anunţa că a alocat sume considerabile pentru centurile Aleşd (16 milioane lei), Vaşcău (48,9 milioane lei) şi Săcueni (4 milioane lei).

În decembrie 2018, cum nu era începută nicio lucrare, BIHOREANUL îl întreba pe şeful CNAIR Narcis Neaga de ce, iar acesta a răsouns cu o nouă promisiune, cum că ele vor începe „anul viitor”, adică în primăvara acestui an. Neaga a recunoscut că până atunci nici măcar nu s-au făcut licitaţii pentru atribuirea lucrărilor, acestea fiind programate în ianuarie 2019 şi urmând să se încheie „în maxim 2-3 luni”. De atunci, însă, singura licitaţie pornită de CNAIR este cea pentru „actualizarea documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire varianta de ocolire Ştei”, nicidecum vreuna pentru lucrări.

În bugetul de stat pe 2019, Guvernul nu a prevăzut niciun leu pentru şoselele de centură ocolitoare din Bihor, ceea ce nu l-a împiedicat pe deputatul PSD Ioan Roman să declare, recent, că „varianta ocolitoare a municipiului Salonta şi-a găsit loc în bugetul României şi sperăm cât mai curând să fie demarată”. „Nici Dumnezeu n-a creat lumea într-o zi, ca noi într-un an să rezolvăm toate problemele de infrastructură”, a adăugat deputatul PSD, „uitând” că PSD nu este la guvernare de un an, ci - cu o pauză de un an - din primăvara anului 2012.

Potopiţi cu cifre

În timp ce bihorenii văd cu ochiul liber felul în care s-au ţinut de cuvânt politicienii, principalul partid de guvernământ promovează pe site-ul www.guvernarepsd.ro materiale de propagandă potrivit cărora cetăţenii judeţului sunt binecuvântaţi cu investiţii fără număr.

Conform secţiunii rezervate judeţului, care ar indica totalul investiţiilor realizate în Bihor din decembrie 2016 până în prezent, în această perioadă de timp au fost realizate efectiv proiecte în valoare de 70,591 milioane lei, iar în derulare sunt proiecte în valoare de 973,342 milioane lei. De asemenea, PSD pretinde că sunt contractate şi proiecte de 547,456 milioane lei, iar proiectele implementate de Compania Naţională de Investiţii ating nivelul de 189,218 milioane lei.

„Valoarea totală a proiectelor de investiţii pe judeţ” este, conform site-ului PSD, de nu mai puţin de 1,780 miliarde lei. Toate acestea sunt din programele CNI, PNDR şi PNDL, adică de mică anvergură, de la reabilitarea de cămine culturale până la modernizarea unor reţele de apă şi canalizare, toate în mediul rural. Acolo unde, demni, românii continuă să folosească WC-urile din fundul curţii...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
#sîeu
#ȘÎEU
Postat 15 Martie 2019, 09:33 de Adrian_Preda
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2658 RON
  • 1 EUR = 4.7621 RON
  • 1 HUF = 0.0146 RON