URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 12 NOIEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
O alianță cu Debreţinul ar fi viabilă dacă cele două aeroporturi ar fi de puteri apropiate. Or, noi venim cu nicio cursă externă, cu un terminal neterminat și cu o conducere Pásztor-Mang impotentă, indolentă și ineficientă. Ei au o Primărie care chiar investește masiv în aeroport, au zeci de curse externe și, mai ales, un operator strategic ungar.
Zic şi eu
Adrian Cris
Duminică, prima oară în ultimii 30 de ani, am avut cu adevărat din ce alege la Preşedinţie, nu doar „răul mai mic”, ci şi binele, să zic aşa. Electoratul de dreapta (spre deosebire de simpatizanţii unor Dăncilă, Diaconu, Cumpănaşu etc, ale căror exigenţe sunt modeste) a acuzat, însă, o altă premieră, ruşinoasă: lipsa dezbaterii, a confruntării între pretendenţi...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Că e o vedetă media, artist, politician ori simplu concurent la emisiuni de talente, omul de la televizor continuă să fascineze. Mirajul televiziunii creează în timp record celebrităţi şi îi menţine în viaţă pe cei dependenţi de aparate - de aparatul de filmat, de microfon, de luminile din platou, de camera de filmat. Sâmburele dorinţei de a fi văzut şi recunoscut de toată lumea pare să germineze în fiecare dintre noi.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cu cine veți vota în turul doi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam anterior, poprirea este operaţiunea prin care, prin intermediul unui executor judecătoresc şi în temeiul unui titlu executoriu, un creditor încearcă să obţină banii datoraţi de o altă persoană (a treia persoană) debitorului său. Procedura popririi presupune o adresă se înfiinţare a popririi emisă de executorul judecătoresc şi comunicată terţului poprit (care, de regulă este fie angajatorul debitorului, fie o bancă).
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă necroza ireversibilă a unei părţi din miocard, aproape întotdeauna datorită aterosclerozei coronariene. Mecanismul de producere este scăderea bruscă a fluxului sanguin coronarian în urma fisurării şi ruperii unei plăci ateromatoase de la nivelul unei artere coronare afectate în prealabil de ateroscleroză, fapt ce determină formarea unui tromb care obturează artera şi necroza ulterioară a teritoriului deservit de această arteră.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
08 Noiembrie 2019, 15:35

Tereza Mózes a fost sărbătorită de colectivul Muzeului Ţării Crişurilor la împlinirea celor 100 de ani (FOTO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Cunoscută ca specialist în domeniul etnografiei din Crişana şi din România, cu o muncă prestigioasă în spate, Tereza Mózes, etnografă şi fostă muzeografă a Muzeului Ţării Crişurilor, a fost sărbătorită vineri, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de viaţă. Sărbătorita, stabilită în Tel Aviv, a povestit, printr-un apel video, cu angajaţii Muzeului.

100 de ani de viaţă

Ajunsă la Centenar, Tereza Mózes este născută în Şimleul Silvaniei pe 6 noiembrie 1919, în familia unui comerciant de piei. S-a mutat cu familia în Oradea la vârsta de 9 ani, urmând şcoala evreiască şi absolvind apoi Liceul "Oltea Doamna". A deprins croitoria, dar în mai – iunie 1944 a fost internată în ghetoul evreiesc din Oradea, de unde a fost transportată în Polonia. A fost internată şi în lagărele de concentrare Riga Splive, Kaiserwald, Stuthoff, Gutau, împreună cu sora sa, Eliza. Cealaltă soră, Magda, a fost ucisă în lagărul de la Auschwitz.

După război, Tereza Mózes s-a dedicat pasiunii sale din tinereţe, etnografia. A urmat studiile universitare în Cluj, devenind licenţiată în istoria artei, etnografie, limba şi literatura franceză a Universităţii "Babeş-Bolyai". Revenită în Oradea, s-a angajat la Muzeul de Istorie şi Arheologie în 1949, ulterior devenind redactor al cotidianului local de limbă maghiară Fáklya. Între 1955 şi 1964 a fost directoare a Casei Regionale a Creaţiei Populare, fiind totodată profesor la Şcoala de Arte Plastice.

Revenită în 1964 la Muzeul regional Crişana, devenit Muzeul Ţării Crişurilor, s-a preocupat de înfiinţarea Secţiei de Etnografie. Dacă la început, colecţia de etnografie cuprindea circa 80 de obiecte, până la plecarea sa din Secţie s-a ajuns la aproape 9.000. Etnograful a lăsat în urmă şi un sistem de lucru şi de organizare a colecţiei şi a expoziţiilor valabil până azi. A înfiinţat şi o şcoală de pregătire a muzeografilor în etnografie.

A lucrat în Muzeu până la pensionare, în 1975, iar ulterior a donat instituţiei o colecţie de 700 de obiecte din ceramică, precum şi 2.800 de lucrări de artă şi etnografie. A publicat peste o sută de studii ştiinţifice. În prezent locuieşte în Tel Aviv, rămânând activă, studiind şi scriind.

Sărbătorită online

Pentru a marca momentul aşa cum se cuvine, colegii mai vechi şi mai noi ai Muzeului i-au dedicat un volum aniversar, intrând într-o discuţie prin Skype cu ea, dar şi cu familia, strânsă în cadru festiv în Tel Aviv.

Vizibil emoţionată, Tereza Mózes a mulţumit instituţiei şi colegilor pentru volum, dar şi pentru diploma aniversară acordată cu aceeaşi ocazie. Cartea, cu titlul "In honorem. Centenar Tereza Mózes. Destin uman şi profesional", adună în cele peste 300 de pagini 23 de articole, atât privind activitatea etnografei, cât şi ştiinţifice, scrise de muzeografi şi vechi colaboratori. Volumul mai cuprinde un "Album sentimental", cu fotografii din colecţiile Muzeului din diferiţi ani şi din diferite ipostaze ale Terezei Mózes, începând cu anul 1965 şi până în 2019.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul financiar al Fundaţiei Euroregiunea Bihor - Hajdu-Bihár şi va fi distribuit gratuit la sediul Muzeului Ţării Crişurilor.

Pe termen scurt, având în vedere că amenajarea noilor expoziţii permanente este în toi, directorul Muzeului, Aurel Chiriac, i-a înaintat Terezei Mózes invitaţia de a fi prezentă în Oradea la deschiderea noii Secţii de etnografie, anul viitor, urmând ca o sală să-i poarte numele.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3137 RON
  • 1 EUR = 4.7615 RON
  • 1 HUF = 0.0143 RON