URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 11 DECEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
După unii, Primăria n-ar trebui să cheltuiască 120.000 euro pe niște emisiuni care vor fi ascultate, estimativ, de „numai” 14 milioane de oameni. Mai bine ar împărţi banii tuturor locuitorilor. Cu 50 de eurocenți în plus, sărbătorile fiecărui orădean ar căpăta o strălucire aparte.
Zic şi eu
Adrian Cris
Într-o societate ipocrită, vestea că aproape jumătate din adolescenţii României sunt analfabeţi funcţional (potrivit celei mai recente testări PISA, a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, 44% nu înţeleg un text, deşi cunosc literele care îi formează cuvintele) a fost întoarsă pe toate feţele câteva zile, după care, ca de obicei, a şi fost uitată pentru a face loc altor uimiri, nou-nouţe.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Un monstru în sine, birocrația creează la rândul ei alți monștri. Birocratul are infinit mai mult respect pentru o hârtie semnată și stampilată decât pentru un om în carne și oase. Din spatele unui birou sau baricadat în spatele unei tejghele cu geam termopan, birocratul se simte o ființă superioară, un supra-om, care va descalifica orice biped lipsit de hârtiile necesare pentru a dovedi ce are de dovedit.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre decizia Primăriei Oradea de a taxa eliberarea pe loc a documentelor la ghişeu şi de a încuraja, inclusiv prin reduceri fiscale, relaţia online între cetăţeni şi administraţie?



De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie cu privire la termenul în care se pot solicita despăgubiri în cazul provocării unei pagube printr-un act administrativ nelegal. Mai concret, s-a stabilit că termenul de un an pentru solicitarea de despăgubiri în instanță curge de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de paguba efectivă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Coronarografia reprezintă o metodă de diagnostic invazivă (nu de tratament) ce permite vizualizarea directă a arterelor inimii (coronare) afectate prin infarct. Coronarografia presupune introducerea unui cateter (un tub minuscul) la nivelul arterei inghinale de la rădăcina coapsei şi înaintarea lui, sub control radiologic, până la nivelul arterelor coronare, moment în care se injectează o substanţă de contrast ce permite astfel stabilirea locului stenozat (îngustat) sau obstruat (înfundat) şi a atitudinii terapeutice: tratament medical, angioplastie sau tratament chirurgical.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
08 Noiembrie 2019, 15:35

Tereza Mózes a fost sărbătorită de colectivul Muzeului Ţării Crişurilor la împlinirea celor 100 de ani (FOTO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Cunoscută ca specialist în domeniul etnografiei din Crişana şi din România, cu o muncă prestigioasă în spate, Tereza Mózes, etnografă şi fostă muzeografă a Muzeului Ţării Crişurilor, a fost sărbătorită vineri, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de viaţă. Sărbătorita, stabilită în Tel Aviv, a povestit, printr-un apel video, cu angajaţii Muzeului.

100 de ani de viaţă

Ajunsă la Centenar, Tereza Mózes este născută în Şimleul Silvaniei pe 6 noiembrie 1919, în familia unui comerciant de piei. S-a mutat cu familia în Oradea la vârsta de 9 ani, urmând şcoala evreiască şi absolvind apoi Liceul "Oltea Doamna". A deprins croitoria, dar în mai – iunie 1944 a fost internată în ghetoul evreiesc din Oradea, de unde a fost transportată în Polonia. A fost internată şi în lagărele de concentrare Riga Splive, Kaiserwald, Stuthoff, Gutau, împreună cu sora sa, Eliza. Cealaltă soră, Magda, a fost ucisă în lagărul de la Auschwitz.

După război, Tereza Mózes s-a dedicat pasiunii sale din tinereţe, etnografia. A urmat studiile universitare în Cluj, devenind licenţiată în istoria artei, etnografie, limba şi literatura franceză a Universităţii "Babeş-Bolyai". Revenită în Oradea, s-a angajat la Muzeul de Istorie şi Arheologie în 1949, ulterior devenind redactor al cotidianului local de limbă maghiară Fáklya. Între 1955 şi 1964 a fost directoare a Casei Regionale a Creaţiei Populare, fiind totodată profesor la Şcoala de Arte Plastice.

Revenită în 1964 la Muzeul regional Crişana, devenit Muzeul Ţării Crişurilor, s-a preocupat de înfiinţarea Secţiei de Etnografie. Dacă la început, colecţia de etnografie cuprindea circa 80 de obiecte, până la plecarea sa din Secţie s-a ajuns la aproape 9.000. Etnograful a lăsat în urmă şi un sistem de lucru şi de organizare a colecţiei şi a expoziţiilor valabil până azi. A înfiinţat şi o şcoală de pregătire a muzeografilor în etnografie.

A lucrat în Muzeu până la pensionare, în 1975, iar ulterior a donat instituţiei o colecţie de 700 de obiecte din ceramică, precum şi 2.800 de lucrări de artă şi etnografie. A publicat peste o sută de studii ştiinţifice. În prezent locuieşte în Tel Aviv, rămânând activă, studiind şi scriind.

Sărbătorită online

Pentru a marca momentul aşa cum se cuvine, colegii mai vechi şi mai noi ai Muzeului i-au dedicat un volum aniversar, intrând într-o discuţie prin Skype cu ea, dar şi cu familia, strânsă în cadru festiv în Tel Aviv.

Vizibil emoţionată, Tereza Mózes a mulţumit instituţiei şi colegilor pentru volum, dar şi pentru diploma aniversară acordată cu aceeaşi ocazie. Cartea, cu titlul "In honorem. Centenar Tereza Mózes. Destin uman şi profesional", adună în cele peste 300 de pagini 23 de articole, atât privind activitatea etnografei, cât şi ştiinţifice, scrise de muzeografi şi vechi colaboratori. Volumul mai cuprinde un "Album sentimental", cu fotografii din colecţiile Muzeului din diferiţi ani şi din diferite ipostaze ale Terezei Mózes, începând cu anul 1965 şi până în 2019.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul financiar al Fundaţiei Euroregiunea Bihor - Hajdu-Bihár şi va fi distribuit gratuit la sediul Muzeului Ţării Crişurilor.

Pe termen scurt, având în vedere că amenajarea noilor expoziţii permanente este în toi, directorul Muzeului, Aurel Chiriac, i-a înaintat Terezei Mózes invitaţia de a fi prezentă în Oradea la deschiderea noii Secţii de etnografie, anul viitor, urmând ca o sală să-i poarte numele.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3149 RON
  • 1 EUR = 4.7787 RON
  • 1 HUF = 0.0144 RON