Picturile şi gravurile au fost descoperite de speologii Tudor Rus de la Clubul Speodava Ştei, Mihai Besesek, Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Ţoiciu din cadrul Asociaţiei Speowest Arad şi Marius Kenesz de la Speo Club Zarand Brad, în timpul unor expolorări speologice obişnuite, a anunţat, luni, Viorel Lascu, preşedintele Federaţiei Române de Speologie.
„Peştera Coliboaia este străbătută de un râu subteran, care formează mai multe sifoane, făcând astfel excepţională, dar şi dificilă parcurgerea ei. Până acum, nu i s-a acordat importanţă, nu a fost inclusă nici măcar pe lista peşterilor protejate, cu toate că se află pe raza Parcului Natural Apuseni. Au fost mai multe expediţii aici, însă cei cinci speologi au intrat în interior mai adânc decât alţii şi au străbătut trei zone complet inundate, după care au dat peste o galerie înaltă, pe pereţii căreia au găsit picturile", a explicat Lascu.
Potrivit sursei citate, picturile sunt negre şi reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felină, unul sau două capete de urs şi doi rinoceri. S-a găsit, de asemenea, şi o gravură, reprezentând un tors de femeie, probabil un simbol. „Pe sol se aflau oase de urs. O parte a picturilor a fost distrusă de apă, iar o alta de urşii care au stat în peşteră şi se vede că au zgâriat şi au lustruit pereţii", a mai spus speologul.
Picturile au fost verificate de o echipă condusă de Jean Clottes, unul din cei mai cunoscuţi specialişti în arta de peşteră din lume, echipă din care a mai făcut parte Bernard Gély, şi el specialist în artă de peşteră, speologii Marcel Meyssonnier şi Valérie Plichon, precum şi Michel Philippe, paleontolog specializat pe ursul de peşteră, respectiv Françoise Prudhomme, specialist în preistorie generală.
În urma analizelor, experţii au confirmat autenticitatea picturilor şi gravurilor. „După factura acestora, picturile pot fi încadrate ca aparţinând unei perioade vechi a artei parietale, Gravettian sau Aurignacian (între 23.000 şi 35.000 de ani). Este pentru prima dată când în Europa Centrală se atestă artă parietală aşa de veche", a mai arătat preşedintele speologilor români.
În urma descoperirii, prin grija Federaţiei Române de Speologie şi a Administraţiei Parcului Natural Apuseni, peştera a fost pusă imediat sub protecţie, în stare de conservare, sub autoritatea arheologică a Muzeului Ţării Crişurilor şi cea administrativă a Consiliului Judeţean Bihor, urmând să fie inclusă într-un proiect complex de cercetare multiinstituţional şi multinaţional.
„Acest sit arheologic este deosebit de valoros, comparabil cu Sarmisegetuza sau Cucuteni, de pildă", a mai arătat Lascu.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.