URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 11 DECEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
După unii, Primăria n-ar trebui să cheltuiască 120.000 euro pe niște emisiuni care vor fi ascultate, estimativ, de „numai” 14 milioane de oameni. Mai bine ar împărţi banii tuturor locuitorilor. Cu 50 de eurocenți în plus, sărbătorile fiecărui orădean ar căpăta o strălucire aparte.
Zic şi eu
Adrian Cris
Într-o societate ipocrită, vestea că aproape jumătate din adolescenţii României sunt analfabeţi funcţional (potrivit celei mai recente testări PISA, a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, 44% nu înţeleg un text, deşi cunosc literele care îi formează cuvintele) a fost întoarsă pe toate feţele câteva zile, după care, ca de obicei, a şi fost uitată pentru a face loc altor uimiri, nou-nouţe.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Un monstru în sine, birocrația creează la rândul ei alți monștri. Birocratul are infinit mai mult respect pentru o hârtie semnată și stampilată decât pentru un om în carne și oase. Din spatele unui birou sau baricadat în spatele unei tejghele cu geam termopan, birocratul se simte o ființă superioară, un supra-om, care va descalifica orice biped lipsit de hârtiile necesare pentru a dovedi ce are de dovedit.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre decizia Primăriei Oradea de a taxa eliberarea pe loc a documentelor la ghişeu şi de a încuraja, inclusiv prin reduceri fiscale, relaţia online între cetăţeni şi administraţie?



De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie cu privire la termenul în care se pot solicita despăgubiri în cazul provocării unei pagube printr-un act administrativ nelegal. Mai concret, s-a stabilit că termenul de un an pentru solicitarea de despăgubiri în instanță curge de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de paguba efectivă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Coronarografia reprezintă o metodă de diagnostic invazivă (nu de tratament) ce permite vizualizarea directă a arterelor inimii (coronare) afectate prin infarct. Coronarografia presupune introducerea unui cateter (un tub minuscul) la nivelul arterei inghinale de la rădăcina coapsei şi înaintarea lui, sub control radiologic, până la nivelul arterelor coronare, moment în care se injectează o substanţă de contrast ce permite astfel stabilirea locului stenozat (îngustat) sau obstruat (înfundat) şi a atitudinii terapeutice: tratament medical, angioplastie sau tratament chirurgical.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
06 Octombrie 2019, 17:48

Trienala Internaţională de pictură "Pătratul de argint", din nou la Oradea

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Cea mai importantă expoziţie de artă contemporană din această parte a Europei va fi vernisată la Muzeul Ţării Crişurilor.

Trienala internaţională de pictură a Euroregiunii Carpatice "Pătratul de argint" a ajuns la a zecea ediţie şi este organizată de Galeria de Artă Modernă din Przemyśl (Polonia) începând cu anul 1993.

Deschiderea oficială a expoziţiei de la Oradea va avea loc vineri, 11 octombrie, la ora 12, la Muzeul Ţării Crişurilor (Str. Armatei Române nr.1/A).

Expoziţia va prezenta, dintre cele 99 de lucrări realizate de 70 de artişti plastici din Polonia, România, Slovacia, Ucraina şi Ungaria, un număr de 83 de creaţii.

Trienala este un eveniment la care România participă începând din anul 2003, prin Muzeul Ţării Crişurilor, curator al expoziţiilor fiind criticul de artă Aurel Chiriac, directorul instituţiei muzeale.

Trienala internaţională de pictură "Pătratul de argint" este o întâlnire a pictorilor din aceeaşi regiune carpatică, respectiv din cinci ţări diferite – Polonia, România, Slovacia, Ucraina şi Ungaria. După cum spune prof. Janusz J. Cywicki, directorul Galeriei de Artă Modernă din Przemyśl şi coordonator al manifestării, dar şi cel care a pus bazele acestui proiect artistic, Trienala are ca scop construirea unui sentiment de comunitate între naţiuni.

"Trienala a fost prima iniţiativă culturală internaţională de amploare gândită cu scopul de a promova şi a documenta tendinţele actuale ale artei din regiunile de frontieră ale celor cinci ţări participante. Până în anul 2003, manifestarea a fost bienală, după care s-a decis ca evenimentul să fie organizat o dată la trei ani. Scopul principal al proiectului este să învăţăm despre munca artiştilor care trăiesc dincolo de graniţe. Trienala Internaţională de Pictură a Regiunii Carpatice «Pătratul de Argint» este acum cea mai mare manifestare artistică contemporană din Europa", precizează Janusz J. Cywicki.

Trienala beneficiază de patronajul Preşedintelui Republicii Polone, al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, al Conducătorului Provinciei Podkarpackie, al primarului oraşului Przemyśl, dar şi al celor mai importante galerii de artă poloneze din regiunile Rzeszów şi Krosno şi, din 2012, al celei din Kielce. 

Parteneri sunt, şi la această ediţie, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, Galeria "Vychodoslovenska" din Košice şi Galeria "Sariśska" din Prešov (Slovacia), Academia de Arte Plastice din Liov (Ucraina), Muzeul "Modem" din Debrecen, Muzeul "Herman Ottó" şi Galeria de artă din Miskolc (Ungaria). 

Vernisajul Trienalelor are loc în mai multe oraşe, cum sunt Przemyśl, Krosno şi Rzeszów (Polonia), Oradea, Košice sau Prešov (Slovacia), Liov (Ucraina), Debrecen şi Miskolc (Ungaria), care de altfel sunt implicate şi în curatoriatul expoziţiei. 

Această a zecea ediţie a Trienalei a fost vernisată în 11 mai 2018, la Przemyśl (Polonia), după care a fost itinerată, conform tradiţiei, în oraşele poloneze Krasiczyn, Krosno şi Rzeszów şi apoi la Miskolc (Ungaria). Acum poposeşte la Oradea, la Muzeul Ţării Crişurilor, în respectul traseului stabilit de organizatori, pentru a oferi publicului de aici ocazia unei întâlniri speciale cu pictura contemporană a regiunii carpatice, care se poate dovedi o aventură fascinantă. 

Din 2003, din juriul internaţional a făcut parte şi criticul de artă orădean Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, care a fost şi curator pentru România al Trienalei. La această ediţie, a fost lansat Premiul Special pentru personalitate artistică remarcabilă, unde au fost selecţionaţi, la propunerea curatorilor din fiecare ţară participantă, în total cinci personalităţi, iar câştigător a fost declarat pictorul orădean Teofil Ştiop, a cărui lucrare este deja în patrimoniul statului polonez, în colecţia Muzeului de Artă Contemporană al Parlamentului Poloniei. Printre premianţii Trienalei din 2018 s-a mai numărat şi artistul român Nicolae Suciu, căruia i-a fost decernată o menţiune de onoare.

Pe simezele galeriei Secţiei de Artă a Muzeului Ţării Crişurilor vor fi expuse tablouri ale pictorilor polonezi Kamila Bednarska, Daniel Białowąs, Barbara Bokota-Tomala, Kinga Cichowska-Szmulkiewicz, Elżbieta Cieszyńska, Magdalena Cywicka, Łukasz Cywicki, Marcin Czarnopyś, Małgorzata Drozd-Witek, Ryszard Dudek, Marek Haba, Barbara Hubert, Iwona Lenik, Kazimiera Myk-Magdziak, Bartosz Nalepa, Marcin Oczkowski, Barbara Porczyńska, Piotr Rędziniak, Andrzej Rułka, Sylwester Stabryła, Magdalena Suszek-Bąk, Renata Szyszlak, Jerzy Tomala, Piotr Woroniec, Renata Wota şi Aleksandra Zuba-Benn.

România este reprezentată prin cinci artişti plastici, admişi de un juriu polonez: Gabriela Bohnstedt Gavrilaş, Teodora Laura Ghinea, Gabriela Luciana Kiraly, Adriene Greti Papiu şi Nicolae Suciu.

Slovacia vine cu creaţii ale pictorilor Henrich Broniszewski, Eva Moflárová, Stanislav Šalko, František Turcsányi, Vajs Vladimír, Vladimíra Vajsová şi Emilia Zavacka.

Din Ucraina vor fi expuse lucrări semnate de Ivonne Hoch, Ihor Badyak, Yuriy Bodnar, Liudmyla Davydenko, Halyna Dudar, Mariya Klymenko, Walentyna Koziar, Volodymir Lutsyk, Nazariy Mikhnovsky, Roman Opaliński, Ievgeniia Petrenko, Oksana Reznik, Daryna Skrynnyk-Myska, Liliya Studnytska, Yaryna Shumska, Ołeksandr Yanovych, Ihor Yanovych şi Hanna Zaporozhets.

Ungaria propune creaţii ale artiştilor Teodora Both, István Drozsnyik, Fatime Fabók-Dobribán, Zoltan Gonda, Szabina Góré, Alexandra Grela, Eszter Láng, Peter Lenkey-Toth, Gabor Lukács, Erzsebet Palotai, Janos Pataki, László Seres, Zsuzsa Szász şi Tibor Urban.

Expoziţia va fi prezentată de Aurel Chiriac şi Janusz Cywicki, directorul Galeriei din Przemyśl, cel care a pus bazele Trienalei. Expoziţia va fi deschisă până pe 10 noiembrie.

Muzeul Ţării Crişurilor

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3149 RON
  • 1 EUR = 4.7787 RON
  • 1 HUF = 0.0144 RON