Liber la ştampilat! La alegerile europene, autorităţile din România nu pot preveni şi sancţiona votul multiplu exercitat de cei cu dublă cetăţenie

Un cetăţean membru al Uniunii Europene poate acorda un singur vot la scrutinul pentru alegerea Parlamentului European, a statuat, încă din 1976, Actul privind alegerea membrilor acestui for. Cu toate acestea, în ce priveşte cetăţenii români care deţin şi cetăţenia unui alt stat membru al UE, acest lucru este posibil, cu risc minim de a fi identificaţi şi sancţionaţi.

Cu trei săptămâni în urmă, preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac, participant la alegerile de duminică, 26 mai, i-a adresat premierului României, Viorica Dăncilă, o scrisoare deschisă prin care a solicitat ca Guvernul „să ia toate măsurile pentru ca românii care au şi cetăţenia maghiară să nu voteze de două ori la alegerile europarlamentare”.

Cu buletinul în ţară, cu paşaportul peste graniţă

Considerând acest lucru o „posibilă fraudare”, liderul PMP arăta că Guvernul, care prin lege se ocupă de buna desfăşurare a alegerilor, trebuie să ia măsuri pentru a împiedica votul multiplu al celor aproximativ 500.000 cetăţeni români care au şi cetăţenie ungară.

Eugen Tomac a arătat că un scenariu în care un „cetăţean român etnic maghiar votează la secţia la care este arondat (n.r. – pe teritoriul României, pe baza cărţii de identitate), iar apoi merge la consulat sau chiar este transportat în ţara vecină pentru a da un vot (n.r. – pe baza paşaportului) care contează şi la europarlamentarele din Ungaria” este posibil în condiţiile în care „nu există un sistem informatic comun România - Ungaria care să semnaleze automat un eventual vot multiplu”, fapt care ar fi „de natură să influenţeze decisiv rezultatul alegerilor din ambele ţări”.

Pentru buna „tovărăşie” PSD-UDMR

În scrisoarea deschisă adresată premierului Viorica Dăncilă, preşedintele PMP a atras atenţia că după anul 2010 Ungaria a promovat o politică de „încetăţenire” a etnicilor maghiari din România, aşa încât partidele din ţara vecină sunt favorizate prin faptul că pot fi votate nu doar de cetăţenii domiciliaţi în Ungaria, ci şi de cei din România, chiar dacă aceştia votează şi pentru listele din România.

Eugen Tomac a pus lipsa de interes a autorităţilor române în prevenirea, depistarea şi sancţionarea votului multiplu al cetăţenilor români care deţin şi cetăţenie ungară pe seama relaţiei dintre PSD şi UDMR, partid „satelit” FIDESZ-ului premierului de la Budapesta, Viktor Orban.

„Simplul fapt că partidul pe care îl reprezentaţi se află într-o alianţă cu UDMR, partid asumat ca fiind satelitul FIDESZ în România chiar prin declaraţiile preşedintelui său, Kelemen Hunor, nu înseamnă că nu trebuie să vegheaţi la derularea corectă a procesului electoral. Permiţând acest soi de vot multiplu slăbim democraţia şi arătăm lumii că Guvernul PSD - ALDE nu împărtăşeşte valorile democratice ale Uniunii Europene”, a spus preşedintele PMP, Eugen Tomac.

Ce spune legea din România

Nu doar Actul din 20 septembrie 1976 prevede că la alegerile pentru Parlamentul European un cetăţean poate vota o singură dată, ci şi legislaţia internă adoptată de România după aderarea la Uniunea Europeană, mai precis Legea 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru PE, conform căreia „Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, atât alegătorul resortisant (n.r. – cetăţean al României cu domiciliul / rezidenţa în străinătate), cât şi alegătorul comunitar (n.r. – cetăţeanul străin al unui stat membru UE cu domiciliul / rezidenţa în România) au dreptul la un singur vot”.

Tot Legea 33/2007 arată, la articolul 15, că “Autoritatea Electorală Permanentă este singura autoritate publică din România care poate schimba informaţii privind drepturile electorale ale cetăţenilor români şi ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene cu autorităţile cu responsabilităţi similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene”, ceea ce înseamnă că prin această instituţie statul român putea lua măsuri pentru a împiedica votul multiplu descris de preşedintele PMP. Acest lucru, însă, nu s-a întâmplat.

„Votul multiplu constituie infracţiune”, dar...

Având în vedere posibilitatea invocată de preşedintele PMP, ca un cetăţean român care deţine, de pildă, şi cetăţenia ungară să voteze duminică pe teritoriul naţional în baza cărţii de identitate, pentru una dintre listele electorale din România, dar şi pe teritoriul Ungariei, pentru una din listele de candidaţi ale partidelor din ţara vecină, BIHOREANUL a cerut printr-o adresă scrisă Autorităţii Electorale Permanente să lămurească dacă are sau nu instrumente pentru prevenirea, depistarea şi sancţionarea acestui vot multiplu, teoretic pedepsit prin lege.

În răspunsul transmis redacţiei, însă, AEP afirmă că o asemenea situaţie „este reglementată (n.r. – exclusiv) de legislaţia europeană, iar instituţia responsabilă de Uniunea Europeană”.

Citând cin Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European, AEP repetă că „nimeni nu poate vota mai mult de o singură dată în orice alegeri pentru Parlamentul Europeană” chiar dacă, în realitate, acest lucru este, aşa cum arată şi liderul PMP, perfect posibil.

În finalul răspunsului, semnat de preşedintele AEP Constantin Florin Mituleţu Buică, se mai precizează că „votul multiplu constituie infracţiune în toate legislaţiile naţionale din ţările Uniunii Europene”, fără a lămuri, însă, dacă această instituţie a luat sau nu vreo măsură pentru ca această infracţiune să fie prevenită, descoperită şi pedepsită.