Cea de-a şasea ediţie a seriei Conferinţele Unirii s-a desfăşurat, miercuri, la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai", cu tema "Dr. Iuliu Hossu, episcopul Unirii". Centrată pe biografia înaltului cleric, conferinţa a fost însoţită de o expoziţie privind activitatea sa, formată din imagini, documente şi fragmente din memorii, structurate după momentele importante ale vieţii sale.
Biserica Unită, în fruntea Unirii
Expoziţia a fost prezentată de către PS Florentin Crihălmeanu, episcop unit, eparh al Episcopiei de Cluj-Gherla, iar conferinţa a fost moderată de către directorul Bibliotecii, Ligia Mirişan, avându-l ca invitat pe profesorul universitar Marius Bucur (Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca).
În cadrul prezentării, Bucur a făcut referire atât la biografia personalităţii evocate încă din titlu, dar şi la rolul important pe care Biserica Greco-Catolică l-a avut în ridicarea nivelului cultural al românilor ardeleni, atât înainte, cât şi după 1918. Astfel, aceasta a ridicat şi amenajat şcoli şi preparandii (şcoli de pregătire a învăţătorilor), a dotat bisericile şi a sprijinit activitatea asociaţiilor culturale româneşti, între care reuniunile învăţătorilor şi cele ale femeilor. "Miza majoră a fost creşterea nivelului educativ al societăţii româneşti", a precizat Marius Bucur.
Referindu-se la perioada Marii Uniri, aceasta a arătat că "la 1918 clerul greco-catolic s-a implicat în mobililzarea populaţiei (…) apelând la toleranţă şi la evitarea oricărui conflict, fizic sau etnic". Desigur, implicarea Bisericii Greco-Catolice a fost la fel de importantă precum cea a Bisericii Ortodoxe. "Mulţi dintre cei care au făcut Unirea (dintre episcopii greco-catolici – n.r.) au fost întemniţaţi 30 de ani mai târziu", a continuat Bucur, făcând referire şi la scoaterea înafara legii a cultului greco-catolic, în anul 1948.
Doi din "cei trei Iuliu"
Iuliu Hossu a fost numit episcop de Gherla în anul 1917, de către împăratul austro-ungar Carol I.
Episcopul Hossu a fost cel care a dat citire, pe 1 decembrie 1918, în Alba Iulia, Declaraţiei de unire a Transilvaniei cu România, rostind apoi: "Astăzi, prin hotărârea noastră se înfăptuieşte România Mare, una şi nedespărţită, rostind fericiţi toţi românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Ţara Mamă România!". În perioada interbelică, acesta a fost parlamentar, iar din 1946 membru de onoare al Academiei Române. În perioada 1948-1955 a făcut detenţie politică, fiind închis la Dragoslavele, Căldăruşani şi Sighet. În 1969 a fost numit Cardinal (In pectore) de către Papa Paul al VI-lea, murind un an mai târziu, la vârsta de 85 de ani.
O altă personalitate evocată în cadrul coferinţei a fost episcopul Iuliu Hîrţea, despre care a vorbit Silviu Sana. Bihorean născut în Vintere, Iuliu Hîrţea a condus cultul greco-catolic în clandestinitate, după interzicerea sa de către comunişti, respectiv între 1949 şi 1978. A fost arestat şi întemniţat în Oradea şi Gherla timp de 12 ani pentru "vina" de a fi refuzat trecerea la ortodoxie. "În închisoare şi-a continuat apostolatul către toţi cei închişi", a afirmat Sana.
În finalul evenimentului, PS Virgil Bercea, episcop Unit de Oradea, a transmis un gând bun celor prezenţi. Expoziţia dedicată episcopului Iuliu Hossu poate fi văzută în holul principal al Bibliotecii Judeţene.
.jpg "Orădeanca Alesia Toma de la ACS Olimpikus a devenit campioană naţională de judo şi va reprezenta România la Balcaniada din Macedonia de Nord")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.