Toți pentru Micula! Toate acțiunile pentru recuperarea celor 395 milioane de euro plătiți de Guvern firmelor fraţilor Micula au fost suspendate de Judecătoria Beiuș

Magnaţii Ioan şi Viorel Micula au câştigat încă o bătălie în războiul pe care îl poartă cu statul român pentru aproape 400 milioane de euro, bani care le-au fost viraţi în conturi în urma procesului câştigat la Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Washington, dar pe care Fiscul vrea să-i recupereze, mai mult de gura Europei... 

Judecătoria Beiuş a suspendat nu doar actele de executare silită deja pornite, ci şi pe cele viitoare, până când Curtea Europeană de Justiţie va decide dacă uriaşa sumă reprezintă un ajutor de stat acordat ilegal, aşa cum susţine Comisia Europeană, sau nu. 

Două decenii de procese

ANAF a declanşat în primăvara anului trecut procedura de executare silită a fraţilor Ioan şi Viorel Micula şi a firmelor Multipack SRL, European Food SA, Starmill SRL, Scandic Distilleries SA, Transilvania General Import Export SRL, West Leasing SRL, Rieni Drinks SA şi European Drinks SA. 

Procedura a fost pornită pentru recuperarea a 395 milioane euro plătiţi în 2019 de Guvernul Orban ca fiind despăgubirile la care Statul Român a fost obligat în urma unui proces intentat de fraţii Micula şi de firmele lor la Tribunalul de Arbitraj de la Washington, cu denumirea oficială de Centrul Internaţional pentru soluţionarea litigiilor privind investiţiile (ICSID), cea mai înaltă instanţă pentru litigiile economice.

Acţiunea începuse în 2005, magnaţii reclamând că afacerile lor au avut de suferit fiindcă înainte cu un an, în timpul procesului de aderare la Uniunea Europeană, România a schimbat legislaţia privind ajutorul de stat, anulând toate facilităţile din zonele defavorizate. Inclusiv în fosta zonă minieră Ştei-Nucet, unde fraţii Micula îşi ridicaseră fabrici de băuturi alcoolice (Sudrigiu), răcoritoare (Rieni) şi de alimente (Ştei). 

Cere şi ţi se va da

În 2013, ICSID le-a dat câştig de cauză şi a dispus ca statul să le plătească despăgubiri de 178 milioane euro pentru revocarea facilităţilor. Avocaţii magnaţilor au iniţiat executarea silită a Statului, iar Ministerul Finanţelor a plătit în scurt timp o parte, în sumă de 124 milioane euro, concomitent informând însă Comisia Europeană (CE), organul executiv al UE care monitorizează punerea în aplicare a normelor comunitare în statele membre. 

Bruxelles-ul a decretat despăgubirile drept ajutor de stat ilegal şi a cerut recuperarea întregii sume, ca atare şi plăţile s-au oprit. În replică, fraţii Micula au contestat decizia CE la Tribunalul European, care pe 18 iunie 2019 a desfiinţat-o, invocând că Comisia "a făcut uz retroactiv de competenţele sale pentru fapte care erau anterioare aderării României la UE la 1 ianuarie 2007". 

Urmarea? Pe 6 decembrie 2019, fraţii Micula au obţinut sechestrarea conturilor companiilor de stat Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet. O săptămână mai târziu, cu o grabă demnă de o cauză mai bună, Guvernul Orban a plătit din Fondul de rezervă bugetară al Ministerului Finanţelor nu doar cei 178 milioane euro iniţiali, ci şi încă alte 217 milioane euro, ca dobânzi şi penalităţi adunate din 2013 până la zi. 

Un nou proces

Între timp, CE a sesizat Curtea Europeană de Justiţie a UE (CJUE), care pe 25 ianuarie 2022 a anulat hotărârea Tribunalului UE din 18 iunie 2019 şi a dispus rejudecarea cazului, arătând în esenţă că instanţa a făcut o eroare atunci când a contestat competenţa Comisiei de a analiza, "în lumina dreptului ajutoarelor de stat, despăgubirea plătită unor investitori suedezi de către România în executarea unei hotărâri arbitrale", iar în plus a analizat un singur motiv din cele 8 invocate în favoarea lor de reclamanţi. "Prin urmare, se cere analizarea tuturor argumentelor", se precizează în Hotărârea CJUE.

În baza noii hotărâri, începând din martie 2022, ANAF a încercat în mai multe rânduri să execute silit magnaţii şi cele 8 firme pentru recuperarea celor 395 milioane euro. 

Suspendări în cascadă

Dar degeaba! Fraţii Micula au contestat actele de executare silită la Judecătoria Beiuş şi, în paralel, au deschis procese pentru suspendarea provizorie a procedurilor. Potrivit portalului instanţei de judecată, în ultimul an s-au judecat cu ANAF în 6 astfel de procese, sub forma unor contestaţii la executarea silită ori a unor acţiuni pentru suspendarea provizorie a executării silite.

În toate acţiunile, avocaţii milionarilor au invocat faptul că, într-un context economic deja foarte vulnerabil cauzat de scumpirea energiei şi agravat de efectele războiului din Ucraina, executarea unei sume atât de mari ar avea efecte devastatoare asupra firmelor. "Ar putea provoca insolvenţa sau chiar falimentul companiilor contestatoare", ceea ce ar lăsa şomeri mii de oameni, doar în compania Transilvania General Import Export fiind angajate peste 1.400 persoane, au arătat avocaţii.

De cealaltă parte, reprezentanţii Fiscului au arătat, printre altele, că o decizie a CE privind un stat membru este obligatorie pentru toate organele statului, inclusiv pentru instanţele acestuia, că procedura executării silite are ca scop protejarea intereselor tuturor persoanelor implicate în caz, nu doar a debitorilor, iar "suspendarea executării silite trebuie să-şi păstreze caracterul excepţional", nu să devină o regulă.

O scrisoare pierdută

BIHOREANUL a aflat că - lucru cu totul neobişnuit! - în dezbaterile de la Judecătoria Beiuş au intervenit cu observaţii şi juriştii Comisiei Europene, în calitate de "amicus curiae" (prieten al instanţei - n.r.), termen aplicat unor persoane ori organizaţii care nu au interes în cauză, dar care pot oferi informaţii ori să-şi prezinte punctele de vedere cu privire la problemele ridicate şi dezbătute. 

Atât doar că scrisoarea CE nu i-a impresionat pe judecătorii beiuşeni. Transmisă pe 24 iunie anul trecut, ea a fost pur şi simplu rătăcită de arhivarul instanţei, fiind găsită abia după două săptămâni, într-un dosar ce viza alt proces, cu alţi împricinaţi. 

De altfel, magnaţii au obţinut câştig de cauză în toate acţiunile în care au solicitat suspendarea provizorie a actelor de executare silită dispuse de ANAF, judecătoarele Emilia Prahanca, Raluca Szilagyi şi fosta preşedintă a instanţei, Ancuţa Gavrilă, admiţându-le argumentele şi blocând demersurile Fiscului prin soluţii parcă trase la indigo.

Stop joc

Potrivit încheierilor consultate de BIHOREANUL, judecătoarele au invocat că Decizia CE este un act administrativ, iar legalitatea ei nu a fost stabilită definitiv de instanţele comunitare, aşa că dacă acestea o vor anula, executarea silită începută de Statul Român va rămâne fără fundament, din simplul motiv că datoria va dispărea.

În aceste condiţii, se arată în hotărâri, "instanţa apreciază oportun la acest moment suspendarea provizorie a executării silite pornită de intimate", căci ea "ar crea grave prejudicii, cu posibila intrare în faliment, indisponibilizarea unui număr mare de angajaţi, neplata furnizorilor, împrejurare ce ar putea avea consecinţe în plan social şi ar duce la imposibilitatea de a-şi mai desfăşura activitatea". 

Interesant este, însă, că aceeaşi instanţă din Beiuş, într-o speţă similară, dar în diferendul dintre două firme ale magnaţilor - Certinvest şi European Food - nu a mai ţinut cont nici de aspectele sociale şi nici de cele economice, respingând solicitarea European Food de a suspenda executarea silită cerută de Certinvest. 

Suspendare şi pe viitor

Mai mult, după cum a constatat BIHOREANUL, astă-toamnă judecătoarea Ancuţa Gavrilă, încă preşedintă a Judecătoriei Beiuş, a dispus inclusiv suspendarea "oricăror alte acte viitoare emise pe perioada suspendării provizorii". La cererea ANAF de a lămuri termenul vag de "acte viitoare", Gavrilă nu a mai răspuns, căci s-a pensionat, ba mai nou a intrat şi în politică, la PSD. 

În locul ei, a făcut precizarea colega Szilagyi Raluca, pe 1 martie anul acesta: "prin expresia alte acte viitoare emise pe perioada suspendării provizorii se înţelege acte de executare silită". Pe româneşte, până la un verdict definitiv al instanţelor europene, Fiscul nu-i mai poate executa silit pe fraţii Micula!

Decizia nu a fost pe placul Comisiei Europene, ale cărei argumente au fost nu doar ignorate, ci chiar rătăcite de instanţa din fieful fraţilor Micula. "Serviciile Comisiei remarcă faptul că, în pofida acţiunilor întreprinse de autorităţile române pentru asigurarea respectării deciziei Comisiei din 30 martie 2015, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte recuperarea, iar suma de 1.109.512.163 RON (fără dobândă) rămâne restantă. În plus, instanţele române au suspendat executarea recuperării în cadrul procedurilor naţionale în curs. Această suspendare contravine obligaţiei de a asigura executarea imediată şi efectivă a deciziei Comisiei privind recuperarea. Prin urmare, serviciile Comisiei reamintesc României obligaţia sa de a efectua toate demersurile necesare pentru a asigura executarea imediată şi efectivă a deciziei Comisiei", se arată într-o scrisoare trimisă Guvernului român de CE şi reprodusă de Newsweek.

Rămâne de văzut, pe mai departe, ce va decide Tribunalul European şi Curtea Europeană de Justiţie. Un singur lucru e cert: oricât ar mai dura procesele şi oricare va fi finalitatea, fraţii Micula nu sunt dispuşi să înapoieze sutele de milioane de euro primite.

MIZĂ MARE. Titlul executoriu emis de ANAF prevede instituirea de măsuri asigurătorii pentru recuperarea a 395 milioane euro, cu tot cu majorări şi dobânzi, decizia vizându-i atât pe Ioan şi Viorel Micula personal, cât şi 8 firme din grupul European Food&Drinks, inclusiv fabrica din Ştei, European Food

INVESTIŢII PE HÂRTIE
Anchete fără finalitate

Facilităţile oferite antreprenorilor din zonele declarate defavorizate au fost stabilite prin două Ordonanţe de Guvern, OG 27/1996 şi 24/1998. Firmele beneficiau de deducerea cheltuielilor de investiţii din impozitul pe profit timp de 5 ani de la începerea investiţiei, restituirea şi chiar scutirea de la plata taxelor vamale şi a TVA pentru maşinile, utilajele şi instalaţiile cumpărate pentru începerea producţiei, precum şi de scutirea de plata impozitului pe profit pe durata existenţei zonei defavorizate. 

Fraţii Micula şi-au stabilit "cartierul general" în fosta zonă minieră Ştei-Nucet, însă nu s-au rezumat la facilităţile oferite de stat. Un control al ANAF din 2004 a arătat că unele dintre firmele lor au declarat investiţii care în realitate reprezentau doar majorări ale valorii mijloacelor fixe, detaliu ascuns cu complicitatea edililor din zonă. Deşi obligaţi să certifice investiţiile la faţa locului, aceştia semnau "ca primarul" pentru ca societăţile magnaţilor să obţină ajutoarele, oferindu-le şi Hotărâri de Consilii Locale măsluite. 

Inspectorii Fiscului au constatat, de asemenea, că între unele firme din grup au avut loc tranzacţii fictive de utilaje, pentru a li se returna TVA, iar cu banii astfel obţinuţi să-şi achite datoriile către stat. Raportul a ajuns atunci inclusiv în atenţia Poliţiei, care a declanşat cercetări pentru evaziune fiscală, fără ca rezultatele anchetei să fie făcute publice nici până în ziua de azi.