Subvenţii "dublate": O firmă care a primit subvenţii umflate, dată pe mâna DNA de şeful Direcţiei Agricole Bihor

Sistemul de evidenţă a terenurilor lucrate de fermieri în România, fie că aceştia le deţin în proprietate, fie că le iau în arendă, în concesiune sau în comodat, este profund viciat, ceea ce permite arendaşilor, cu complicitatea Birourilor Agricole din primării şi a funcţionarilor din APIA, să fraudeze fondurile europene şi naţionale pentru subvenţionarea agriculturii.

Acuza aparţine şefului Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan, instituţie care a identificat recent un nou caz care o susţine: o firmă din Avram Iancu a obţinut de la Centrul Judeţean Bihor al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) subvenţii duble faţă de cele cuvenite, aprobate pe baza unei adeverinţe falsificate la Biroul Agricol al comunei.

Fraudele sunt posibile pentru că legislaţia ce impune întocmirea în format electronic a Registrului Agricol e ignorată de ani de zile, din simplul motiv că încălcarea ei se sancţionează cu o amendă derizorie, de doar 200 lei. O nimica toată pe lângă zecile de mii de euro de care profită cei implicaţi în fraude...

Mărţişor cu ghinion

Un control desfăşurat pe 1 martie anul acesta de o echipă a Direcţiei Agricole Bihor la Biroul Agricol al Primăriei Avram Iancu se lasă cu un dosar penal la DNA, care are competenţa de a cerceta suspiciunile de fraude cu fonduri europene, inclusiv cele destinate agriculturii şi plătite prin APIA.

"Colegii care au fost la Avram Iancu au descoperit în dosarul unei firme, SC Greto Trade SRL, o adeverinţă eliberată de Biroul Agricol în data de 10 mai 2019, în două variante diferite. Una atestă că firma ar avea în proprietate, arendă, concesiune şi comodat o suprafaţă cultivată de 96,66 hectare. Cealaltă, cu acelaşi număr de înregistrare, din aceeaşi zi, arată că firma lucrează 196,66 hectare. În urma verificărilor s-a constatat că reprezentantul firmei a depus la APIA a doua adeverinţă şi a primit subvenţie în baza acesteia. Colegii din Direcţia Agricolă au verificat, însă, toate terenurile utilizate de firmă la data eliberării adeverinţei, constatând că în realitate însumau doar 94,45 hectare", a declarat BIHOREANULUI şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan (foto).

Zeci de mii de euro, din pix

Potrivit acestuia, Greto Trade a beneficiat şi în 2019 şi în 2020 de "umflarea" suprafeţelor în adeverinţele emise de Biroul Agricol al Primăriei Avram Iancu: "Acel 1 pus în faţa suprafeţei de 96,66 hectare a permis firmei să încaseze subvenţii pentru 100 de hectare în plus".

Rezultatul? În condiţiile în care subvenţia pentru lucrarea unui hectar de teren este de circa 176 euro pe an, rezultă că firma a încasat de două ori câte 17.600 euro peste subvenţia cuvenită din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală). Adică peste 35.000 euro necuveniţi, pe lângă tot atâţia primiţi legal...

Mai mult, pentru că şi din bugetul statului este subvenţionat costul carburanţilor folosiţi în lucrările agricole, în limita a 75 litri de motorină/hectar/an, firma a obţinut şi contravaloarea accizei pe combustibili, de 1,9 lei/litru, aferent unei suprafeţe de 196,66 hectare, adică încă 14.250 lei pe an, echivalentul a 3.000 euro. În total, un prejudiciu de aproape 40.000 euro, reprezentând sumele încasate necuvenit în ultimii doi ani.

Invitaţie la fraudă

Cum sunt posibile fraudele? Explicaţia e dezarmant de simplă: când înregistrează la APIA cererile de plată, arendaşii trebuie să depună un dosar cu trei categorii de documente: pe cele personale ale reprezentantului firmei (copie carte de identitate şi cont bancar), pe cele care atestă că firma are un cod CAEN corespunzător activităţilor agricole şi o adeverinţă de la Biroul Agricol al primăriei localităţii pe teritoriul căreia se află terenurile, care să ateste suprafaţa acestora şi categoria de folosinţă (arabil, livadă, păşune).

"APIA nu verifică în niciun fel concordanţa dintre datele înscrise în adeverinţele eliberate de Birourile Agricole şi cele din Registrele Agricole. În plus, Birourile Agricole emit adeverinţele doar în baza declaraţiilor solicitanţilor, tot fără verificări", spune Hodişan.

Cu complici

La APIA, fermierul mai depune şi aşa numita "digitizare" a terenurilor, o hartă realizată cu ajutorul unui program informatic dedicat (LPIS - Land Parcel Identification System), similar Google Maps, dar care evidenţiază şi cultura de pe fiecare parcelă.

Teoretic, digitizarea ar trebui să excludă posibilitatea de fraudă, LPIS detectând orice suprapunere a parcelelor pentru care ar cere subvenţii mai mulţi solicitanţi. Practic, însă, unii arendaşi profită de o altă portiţă a mecanismului de înregistrare a cererilor de plată. Pentru că anual acestea se depun între 1 martie şi 15 mai, există arendaşi care aşteaptă până în ultima zi să-şi înregistreze solicitările, ca să afle pentru ce suprafeţe din zonele lor nu s-au depus cereri, după care se "digitizează" şi pe acestea, aşa că sistemul nu înregistrează suprapuneri.

"Combinaţiile" nu pot fi făcute decât cu ajutorul unor funcţionari din sistem, de la Birourile Agricole şi din APIA. Cei dintâi, în loc să completeze Registrul Agricol în format electronic, o fac doar scriptic, adesea cu creionul. "Neîntocmirea în format electronic, asumată de statul român în 2008 şi obligatorie din 2018, se sancţionează cu amendă de 200 lei, mult sub ce poate «pica» de la fermierii incorecţi", dezvăluie Hodişan.

Pe de altă parte, funcţionarii APIA pot "acoperi" falsurile declarate de fermieri. De altfel, o asemenea situaţie a fost depistată în 2018, când un angajat al APIA, Gheorghe Leucea, a confirmat fictiv că un fermier din zona Salonta ar fi cultivat plante de nutreţ pe 100 hectare care, de fapt, erau acoperite cu buruieni.

O eroare

Proprietarul şi administratorul Greto Trade, Dorin Petru Toma, se declară "uimit" că e suspectat de fraudă şi susţine că este victima unei simple "erori" săvârşite de şeful Biroului Agricol al Primăriei Avram Iancu, inginerul Gheorghe Ola. "Eu am declarat că lucrez 196,66 hectare de teren, pentru că am în proprietate circa 12 hectare, vreo 40 în arendă şi restul în comodat. Am luat legătura cu inginerul Ola şi mi-a spus că el a greşit făcând cealaltă adeverinţă, de 96,66 hectare. Nu ştiu de unde a scos suprafaţa mai mică", afirmă Toma.

Întrebat de ce, totuşi, reprezentanţii Direcţiei Agricole au identificat în evidenţele Biroului Agricol că la data eliberării adeverinţei lucra doar 94,45 hectare, proprietarul Greto Trade n-a putut oferi nicio altă explicaţie decât că acelaşi Ola nu a gestionat corect Registrul Agricol. "Nu toate terenurile sunt băgate în Registrul Agricol, şi nu numai eu sunt în situaţia asta, ci şi alte persoane şi firme din Avram Iancu". Atât doar că, în această situaţie, pentru terenurile neevidenţiate, nici nu avea cum să solicite subvenţii.

"Îmi pierd minţile"

Contactat şi el de BIHOREANUL, inginerul Gheorghe Ola, care a şi demisionat pe 1 martie, în ziua controlului Direcţiei Agricole, şi-a asumat eroarea, chiar dacă tot fără a putea s-o explice, susţinând că a greşit din cauza suprasolicitării, pe fondul... unei afecţiuni psihice!

"În 2018 am avut o cădere nervoasă şi de atunci sunt dependent de medicamente, am pierderi de memorie, mi s-a interzis şi să mai şofez... O vreme am şi fost în concediu medical, m-am întors la muncă pentru că simţeam că-mi pierd minţile. Apoi mi-am dat seama că nu mai eram sigur pe ceea ce făceam. Ştiu doar că în ce priveşte firma Greto Trade am greşit adeverinţa pe 99,96 hectare, iar cealaltă era corectă. Am mai greşit şi alte adeverinţe", a declarat bărbatul, adăugând că a demisionat tocmai fiindcă a conştientizat că "situaţia mă depăşeşte".

O "nebunie" pe care vor trebui s-o descâlcească, de acum, procurorii anticorupţie...

ANCHETĂ APIA
Controale în derulare

Directorul executiv al APIA Bihor, Ioan Grec (foto), afirmă că şi această instituţie a pornit o anchetă proprie privind subvenţiile aprobate firmei Greto Trade. Mai mult, spune el, acestea au intrat şi în atenţia Camerei de Conturi Bihor.

"Întâmplarea face ca acest caz să aibă loc în timp ce la APIA se află în control o echipă de audit de la Camera de Conturi, care face verificări şi cu privire la încasarea de către această firmă a subvenţiilor aferente accizei pe motorină. Controlul încă nu s-a încheiat, iar noi am demarat, de asemenea, o verificare proprie, notificând reprezentantul firmei să vină cu documentele justificative pentru suprafeţele de teren. Nu putem spune dacă s-au încasat subvenţii nelegal sau nu, pentru că procedurile sunt în derulare", spune reprezentantul APIA.