Sportul în pericol

Din lipsa banilor, din cauza dezinteresului autorităţilor şi uneori chiar a incompetenţei celor puşi să rezolve treburile publice, sportul bihorean a ajuns în cădere liberă.

Dacă după 1990 domeniul nu a reprezentat o prioritate pentru niciun guvern, acum nici administraţiile locale nu mai pot ajuta performanţa sportivă. Criza economică a lovit din plin echipele orădene de tradiţie şi nimeni nu ştie cum şi pe unde va mai scoate sportul cămaşa.

FC Bihor, situaţie critică

Bihorul" traversează o perioadă dramatică din punct de vedere financiar. Jucătorii sunt neplătiţi de patru-cinci luni, însă există angajaţi care nu şi-au primit salariile nici pe luna noiembrie a anului trecut. Mai mulţi antrenori de la Centrul de Copii şi Juniori au depus memorii la Federaţia Română de Fotbal pentru a-şi primii banii cuveniţi. Jucătorii s-au răsculat acum o săptămână în vestiar, dar conducerea i-a potolit, deocamdată, cu o nouă serie de promisiuni.

Deja s-au acumulat datorii de 2,5 miliarde de lei vechi către diverşi furnizori şi nimeni nu mai crede în declaraţiile preşedintelui Ioan Lucian, cum că are contacte cu zeci de posibili sponsori, care aşteaptă doar să se asigure că echipa nu retrogradează. În acest moment orice jucător poate să-şi depună memoriu la FRF pentru a-şi primi banii, iar echipa riscă să nu fie programată în campionat şi chiar să fie exclusă din liga secundă. "Nu luăm nicio decizie până la finalul campionatului. Atunci vom trage linie şi vedem ce e de făcut", a anunţat Florin Birta, membru în Adunarea Generală a FC Bihor.

După principiul "e mai uşor să distrugi decât să construieşti", conducerea clubului a contabilizat în acest an "mari realizări": desfiinţarea echipei secunde din motive financiare şi pierderea, din cauza neplăţii salariilor, a contractelor mai multor tineri care au câştigat anul trecut Campionatul Naţional de Juniori, în frunte cu portarul Paul Dumitru.

CSM Universitatea, între a fi sau a nu fi

Formaţia de baschet feminin este a doua într-o ierarhie valorică a sporturilor de echipă, după cea de polo. Ajunsă între primele opt echipe ale ţării, baschetbalistele se vor bate pentru locul şapte în clasamentul final, dar fără bani, motiv pentru care cele două jucătoare americane, Tiffany Brown şi Aysha Barkley, au şi plecat acasă în momentul în care sezonul regulat s-a încheiat, iar echipa a ajuns în grupa valorică a locurilor 5-8.

Situaţia nu e o premieră. În sezonul trecut, când echipa avea şanse uriaşe de a ajunge în semifinalele Diviziei A, oficialii clubului au decis să le trimită acasă pe cele mai bune jucătoare, americancele Tiffany Brown, Janelle Hughes şi Maree Jones, din motive financiare. "După ce am jucat nouă luni şi eram gata să ajungem în semifinale şi, cine ştie, poate chiar în finală, oficialii s-au gândit să renunţe la noi, deşi mai trebuia să ne plătească maximum două-trei săptămâni", a spus atunci Hughes.

Antrenoarea Adriana Niculescu se bazează în prezent doar pe jucătoarele autohtone, în lot regăsindu-se opt-nouă junioare. Situaţia echipei nu e deloc roză. În săptămânile următoare CSM Oradea şi Universitatea Oradea urmează să se aşeze la masa negocierilor şi să decidă viitorul colaborării şi al continuităţii echipei.

Polo pe sec

După falimentul fostului susţinător financiar, Leonardo, noul sponsor al echipei de polo, Frigo Conty, s-a angajat să sprijine campioana României cu suma de 50.000 de euro pe sezon. Însă numai o parte din aceşti bani, circa 20.000 de euro, au fost viraţi în conturile poloiştilor, care au practic titlul în buzunarul de la slip şi în acest an.

Situaţia e tristă căci, deşi echipa este incontestabil cea mai bună, austeritatea ce se întrevede şi pentru sezonul următor s-ar putea să demoralizeze jucătorii şi să-i determine să se gândească la transferuri care le-ar putea asigura liniştea financiară.

LPS Bihorul, la zid

Dacă în 2009 Liceul cu Program Sportiv Bihorul, creator de talente veritabile, a primit de la municipalitate 500 de milioane de lei vechi, anul acesta s-a ales cu... zero. Liceul a depus la Consiliul Local cinci proiecte, dar nici măcar unul n-a trecut de comisie. "Cei care au selectat acele proiecte sunt oameni care nu au habar de sport. Nici nu-şi pot controla muşchii pentru a-şi menţine spatele drept", tună directorul LPS, Dan Matei (foto).

"Lipsa de susţinere e dureroasă. Doream creşterea nivelului performanţei, mărirea numărului de medalii şi titluri câştigate. Am fi dorit să dirijăm acei bani pentru sprijinirea copiilor care vor aduce Oradiei, în 2010, cu 20 de medalii mai mult decât în anul precedent", zice şi directorul adjunct Lucian Stance.

CS Crişul, legenda fără bani

Care este motivul pentru care municipalitatea nu mai alocă bani pentru cluburile sportive? Pe cât de simplu, pe atât de dezarmant: întrucât cluburile departamentale sunt în subordinea unor ministere, Curtea de Conturi ar acuza Consiliul Local şi Primăria de deturnare de fonduri. "Consilierii locali din comisia care aprobă finanţările pentru sport au primit un extemporal de nouă pagini de la Curtea de Conturi, în care suntem avertizaţi că nu mai putem finanţa, de exemplu, nici măcar clubul Crişul, pentru că acesta primeşte bani de la bugetul central. Ni s-a pus în vedere că dacă vom da fonduri, ne vor fi imputate", spune Iulius Delorean, secretarul comisiei.

Anul acesta, CS Crişul, un port-drapel al sportului orădean, nu ceruse Primăriei decât 250 de milioane de lei vechi, adică aproximativ 6.000 de euro. Dar dacă aşa zice Curtea de Conturi, nu-i primeşte nici pe aceia...

"PRIVAŢI" DESFIINŢAŢI
Nimic pentru asociaţii

Dacă în ce priveşte interdicţia ca municipalitatea să cofinanţeze cluburile departamentale există ca explicaţie decizia Curţii de Conturi, de neînţeles este, însă, refuzul de a sprijini asociaţiile sportive private atunci când reprezentanţii lor depun proiecte ca orice ONG.

Preşedintele CS Gym Oradea, Anca Wallmen, fostă campioană mondială de karate kyokushin, este profund dezamăgită de atitudinea Consiliului. Deşi a depus trei proiecte de finanţare, niciunul nu i-a fost aprobat. "Am apelat la municipalitate pentru că trăim o perioadă dificilă, în care nu te mai poţi baza pe sponsori, cerând susţinerea pentru pregătirea şi participarea sportivilor la Campionatul European. Ni s-a dat pas", a spus campioana.

La fel au păţit şi organizatorii turneului de beachvolley, ajuns la a 14-a ediţie, dar care s-ar putea să nu se mai dispute în acest an din lipsa suportului financiar. Anul trecut, competiţia a fost salvată doar prin intervenţia Consiliului Judeţean. "N-au primit bani FC Bihor, cei de la LPS Bihorul şi Crişul Oradea. Credeţi că o să primim noi? Nici atât!...", spun organizatorii cu resemnare. Oradea a reuşit să piardă cei mai buni jucători, pe Cătălin Lelea şi Marius Mascovici, campioni naţionali şi medaliaţi la Jocurile Balcanice. Ambii au semnat contracte cu CSM Arad, iar începând din acest sezon vor concura pentru clubul de pe Mureş. Că aşa ştim noi să ne păstrăm valorile...