URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 22 OCTOMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Un eveniment unic în viaţă, care ar fi trebuit să rămână pe veci în memoria tinerilor căsătoriţi, s-a transformat într-un coşmar. Mi-am imaginat cum trebuie să fi gândit protagoniştii nunţii de pomină care s-a lăsat cu percheziţii la fostul comisar şef Eugen Boc şi cu Covid la nora acestuia.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Obsesia asta a multora, că presa face și desface lucruri la modul absolut, mi-a amintit de o întâmplare relatată cândva de Ilie Bolojan, care nu văd de ce n-ar fi cunoscută acum de toată lumea. S-a întâmplat, acum câțiva ani, ca primarul Oradiei să fie convocat la o discuție de șefii Consiliului Județean, Pasztor Sandor și Ioan Mang, pentru a discuta, cu ziarul BIHOREANUL pe masă, anumite articole...
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu ştiu ce şanse rămân, după ultima decizie a Curții Constituționale, ca alegerile legislative să fie la termen, aşa încât actualii parlamentari să nu-şi depăşească mandatele constituţionale. Deşi, potrivit Constituţiei, prelungirea acestora e posibilă doar în anumite condiţii (stare de război, de calamitate, de urgenţă) care, slavă Domnului, nu există, CCR a ajutat din nou PSD, dornic ca scrutinul, cu orice preţ, să aibă loc cât mai târziu.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Alegerile interne în PNL Bihor au murit, s-a votat fără comentarii lista impusă de șefu'. Desființarea competiției interne într-un partid poate fi catalogată drept aroganță bazată pe putere și, adeseori, este primul pas către pierzanie. Nu comentez lista lui Bolojan și nici competențele membrilor ei, care sunt convins că se vor descurca în Parlament, ci doar moartea unui principiu simplu, însă esențial, care stătea cândva la baza funcționării partidelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre rezultatul alegerilor locale?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul administrativ prevede ce drepturi și ce obligații au consilierii locali și județeni, primarul, viceprimarul și președintele consiliului județean. Iată care sunt acestea...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În cursul evoluţiei bolii, după faza septicemică urmează faza organică, în care reapare febra, simultan cu instalarea unor sindroame diferite. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt meningita leptospirotică, sindromul hepatorenal, manifestări hemoragice limitate sau grave şi insuficienţa renală.
10 Februarie 2020, 08:58

Soluții tehnologice pentru managementul deșeurilor, prezentate de Ionuț Georgescu, CEO al FEPRA Internațional

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Costurile producătorilor români pentru îndeplinirea obligațiilor de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor, o piață de 250 milioane de euro anual, sunt crescute artificial pe fondul deficiențelor din sistem, crede Ionuț Georgescu, CEO al FEPRA Internațional, una dintre principalele Organizații care Implementează Răspunderea Extinsă a Producătorilor.

Cum ați caracteriza sistemul de management al deșeurilor în acest moment?

La ora actuală, la nivel global, toate sistemele de management al deșeurilor se ghidează după principiul „poluatorul plătește”. Tranziția dinspre acest principiu către zona managementului deșeurilor a fost făcută de către Uniunea Europeană, în urmă cu 40 de ani, pornind de la ideea de a stabili cine este poluatorul. Astfel, cel mai facil răspuns la această întrebare ar fi că poluatorul este cetățeanul. Cetățeanul este deopotrivă generator de deșeuri și tot el decide când anume un produs devine deșeu. Doar că UE a stabilit că există unele excepții în privința anumitor produse, cazuri în care nu cetățeanul este cel care poluează, ci producătorul produsului. Ca atare, a avut loc o tranziție dinspre principiul „poluatorul plătește” către principiul responsabilității producătorului pe fluxul de ambalaje. Ulterior, această responsabilitate a producătorului a fost extinsă și asupra echipamentelor electrice și electronice, a bateriilor, cauciucului sau uleiului uzat.

Care este rolul cetățenilor în procesul de colectare selectivă?

Există o legătură intrinsecă între creșterea consumului și creșterea generării de deșeuri, iar Comisia Europeană și-a propus să diminueze generarea de deșeuri, fără însă a influența creșterea economică. Acest lucru a fost posibil prin împărțirea responsabilității între producător și consumator. Astfel, unul dintre instrumentele de încurajare a populației să colecteze selectiv este principiul „plătești cât generezi” (n.r. pay as you throw). Acest lucru înseamnă că un cetățean plătește serviciile de colectare selectivă asigurate de primării, în funcție de cantitatea și calitatea deșeului generat și colectat selectiv. Practic, prin acțiunea cetățenilor de a separa deșeurile sau de a le spăla (acolo unde este cazul), aceștia aduc o valoare adăugată deșeului respectiv și în acest caz costurile sale cu colectarea trebuie diminuate pe măsură.

Care sunt provocările de viitor în ce privește sistemul de management al deșeurilor în România?

Conform Raportului de ţară privind evaluarea din 2019 a punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE (EIR), întocmit de Comisia Europeană, rata de reciclare a deşeurilor municipale rămâne foarte scăzută în România, fiind de 14%, ceea ce înseamnă că România riscă să nu îşi îndeplinească obiectivul de reciclare setat pentru 2020.  Astfel, este clar că trebuie corectate mai multe deficiențe din sistem, iar un punct de plecare ar fi creșterea gradului de transparență.

În plus, rolul OIREP-urilor (Organizații care Implementează Răspunderea Extinsă a Producătorilor) este foarte important în relația cu producătorul, din cel puțin două motive. În primul rând, dacă ar trebui să își îndeplinească individual țintele, un producător ar trebui să colecteze și să recicleze propriile ambalaje, ceea ce este absurd. Din această perspectivă, avantajul OIREP este că acesta colectează, în containere separate, toate tipurile de ambalaje, și reciclează toate ambalajele, indiferent de producătorii de la care acestea provin.

În al doilea rând, producătorii trebuie să îndeplinească două tipuri de obligații legale de ținte: prima se referă la ținta pe tip de material - 60% pentru sticlă și 20% pentru aluminiu -, iar cea de-a doua este legată de atingerea obiectivului global de 60% pe toate tipurile de deșeuri. Or, OIREP-urile pun la comun toate tipurile de materiale și realizează ținta globală de 60%, echilibrând îndeplinirea obligațiilor producătorilor și eficientizând costurile acestora, în special pentru plastic (exceptând PET-ul) și aluminiu. Și până la urmă asta face FEPRA: o rețetă pentru ca toți actorii implicați în sistemul de management al deșeurilor să fie mai eficienți.

În al treilea rând, OIREP-urile nu lucrează cu contracte individuale cu colectorii și reciclatorii; un anumit număr de colectori și reciclatori cu care un OIREP are contracte lucrează pentru toți clienții săi. Practic, OIREP-urile plătesc acel cost negativ al sistemului, astfel încât să se atingă țintele de reciclare.

Nu în ultimul rând, cred că este important să ne gândim cum vor face față situației OIREP-urile, peste zece ani, în 2030, când obiectivul global de colectare selectivă și reciclare va fi de 85% față de 60% în prezent. Acestea vor trebui să se gândească la modalitățile prin care vor susține această creștere, cum vor lucra cu colectorii, companiile de salubrizare și reciclatorii astfel încât să poată susține și investițiile în infrastructură.

Se va confrunta România cu o criză a colectării deșeurilor de ambalaje?

Ambalajele se clasifică în trei categorii: primare (cele care îmbracă produsul), secundare (cele care ajută să fie vândute produsele la pachet) și ambalajele terțiare (cele de transport). În condițiile în care ambalajele primare sunt generate de populație, iar primăria are responsabilitatea colectării selective de la populație, aceasta poate colecta, bonifica și îndeplini ținta de ambalaje primare numai din fluxul municipal. Paradoxul este acela că, în timp ce Guvernul știe și recunoaște că primăriile nu sunt pregătite încă să facă acest lucru, îi obligă pe producători să lucreze doar cu primăriile.

În acest moment, primăriile dau maximum 5% din necesarul de cantități colectate din sistem. În condițiile în care pe piață sunt puse aproximativ 1,5 milioane de tone de ambalaje, din care ținta noastră este de circa 900.000 de tone (60% din total), iar din acestea din urmă, 550.000 de tone sunt ambalaje primare, acest lucru înseamnă că fiecărui județ îi revine o țintă de 15.000 de tone. Ca să înțelegeți mai bine situația, județul Covasna contribuie cu aproximativ 2.800 de tone în sistem, iar Argeșul cu 6.000 de tone. Și sunt cele mai bune județe din țară!

Care este soluția în acest caz?

FEPRA a decis să își asume riscul cel mai mic pentru client, respectiv retragerea licenței de către Ministerul Mediului prin Comisia de Supraveghere. Am luat această decizie în contextul în care neatingerea țintelor pentru clienți este cel mai mare risc al acestuia în relația cu noi. În aceste condiții, FEPRA și-a asumat îndeplinirea țintelor în numele clienților, indiferent de tipul de ambalaj, însă ținând cont de tipul de material. Iar răspunsul pieței la această inițiativă FEPRA a fost pozitiv. Deși autoritățile au venit cu niște reglementări ale pieței de profil, acestea sunt bune pe termen lung, însă nu oferă o soluție pe termen scurt. În aceste condiții, Guvernul va trebui să ia o decizie în privința sancțiunilor impuse pentru neîndeplinirea acestor ținte.

Un aspect foarte important este responsabilitatea pentru falsuri. În 2017, autoritățile române au stabilit, pentru prima dată, că dacă producătorul își încredințează responsabilitatea prin contract unui OTR (actualmente OIREP), acesta din urmă primește amendă pentru neîndeplinirea țintelor. 2019 a venit însă cu o nouă reglementare: responsabilitatea pentru amendă revine celui care raportează în fals, respectiv colectorul sau reciclatorul, și nu OIREP-ul. În acest moment, sunt OIREP-uri pe piață cu care nu ne întâlnim la colectori și care totuși pe anul 2018 și-au îndeplinit țintele. Din punctul meu de vedere, sistemul este încă deficitar, în special în defavoarea producătorului care plătește niște costuri foarte mari. Practic, producătorul plătește costul ineficienței tuturor actorilor din sistem.

Acest lucru înseamnă că se simte nevoia unei schimbări. Concret, cum s-ar putea produce ea?

Există două modele prin care se poate implementa responsabilitatea producătorului, inclusiv în lege: partial cost system (costuri parțiale) și full cost system (costuri integrale). În prezent, România a adoptat primul model, cel al costurilor parțiale, deci acoperă numai costul negativ și totul depinde de ceea ce fac toți ceilalți actori din sistem.

Dar oare nu ar fi mai bun un model de cost integral? Acest model presupune că producătorul este proprietarul deșeului de ambalaj colectat și, ca atare, dispar pe flux anumite tranzacții financiare care pot afecta foarte mult costurile. În plus, în acest caz, producătorul va fi pe deplin responsabil, își va gestiona privat sistemul integral și nu va mai depinde pe termen mediu și lung de autoritatea locală. Practic, producătorul va contracta serviciul de colectare separată a fluxului de ambalaj, precum și toate serviciile pentru a reintra în posesia deșeurilor. Avantajul major în acest caz este că producătorul rămâne cu materialul reciclat. În acest fel, se creează o economie circulară.

Doar că acest sistem nu este ușor de implementat de către producător, în timp ce pentru FEPRA ar fi ușor, pentru că știm cum să facem acest lucru. Nu toate OIREP-urile știu, însă, cum să implementeze un astfel de sistem.

În aceste condiții, cu ce vine nou FEPRA pe piață?

FEPRA este un trend setter pe piața din România, atât din punct de vedere al aplicării legislației în domeniul mediului, cât și al modelului de afaceri și al acțiunilor pe care le întreprindem. În primul rând, credibilitatea noastră: nu am dat greș niciodată în efortul de a îndeplini țintele de colectare selectivă și reciclare!

Obiectivul FEPRA este transparență maximă în ceea ce privește activitatea noastră. În prezent, lucrăm la un program de raportare și trasabilitate care vizează atât raportarea către clienți, cât și raportarea colectorilor. Noutatea este că înregistrările de date în acest program vor fi în blockchain, adică datele stocate aici vor fi nealterabile. De asemenea, din experiența pe care am câștigat-o pe piața din America pe zona de deșeuri, suntem în discuții cu compania Dropbox pentru a aplica recunoașterea optică a caracterelor (OCR - Optical Character Recognition) în cazul documentelor standard din sistemul de raportare. În acest fel, producătorii vor vedea în timp real ce cantități face FEPRA, cum le face, cu ce companii lucrează pentru îndeplinirea țintelor, precum și costul mediu pe fiecare tip de ambalaj pentru fluxul municipal, industrial și comercial. De asemenea, vor putea găsi informații despre banii pe care FEPRA îi cheltuie pentru bonificații, sumele cheltuite pentru trasabilitate, precum și valoarea cheltuielilor noastre operaționale. FEPRA își propune să gestioneze sistemul de management al deșeurilor cu maximum 15% din cheltuielile operaționale (respectiv mai puțin de 2% din profitul net).

De asemenea, vom da posibilitatea și autorităților de stat (Ministerul Mediului, Comisia de Supraveghere, AFM, Garda de Mediu etc.) să își creeze conturi de utilizator pentru a beneficia de informații relevante pentru fiecare instituție în parte.

În plus, știm cu toții, producătorii mari sunt obligați și să întocmească rapoarte de sustenabilitate. Ca noutate pentru piața din România, FEPRA va acorda credite de carbon clienților săi, pe baza documentelor Comisiei Europene de contribuții la scăderea emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă rezultat din reciclare. Pasul următor este să ne autorizăm pe piața de carbon, astfel încât creditele să poată fi folosite în mod real. Mai mult decât atât, pentru că fiecare producător are obligația să elaboreze un dosar de prevenire și reducere a generării de deșeuri pe lanț, prin GIS, firmă din grupul nostru, specializată în servicii de prevenție și design, vom putea să le oferim clienților noștri sprijin în serviciul de responsabilitate extinsă, și nu doar îndeplinirea țintelor de reciclare.

În prezent, lucrăm la un sistem de colectare nu numai a deșeurilor, ci și a ambalajelor reutilizabile. Acest sistem îi va ajuta pe producătorii afectați de noua legislație locală care prevede îndeplinirea unei ținte minime de ambalaje reutilizabile și va contribui totodată și la eficientizarea într-o măsură și mai mare a costurilor pe care aceștia le au în sistem.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1135 RON
  • 1 EUR = 4.8737 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON