URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 16 OCTOMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Minerii au protestat la Oradea, pe motiv că pensiile lor au fost reduse drastic odată cu noua lege, care pune pe prim plan criteriul contributivității. Ei au mai puțini ani lucrați, pentru că aveau grupa de muncă zero și ieșeau mult mai devreme la pensie. Așa se face că, după noul algoritm, ortacii pierd bani mulți la pensie...
Zic şi eu
Adrian Cris
Cam așa se jură un personaj dintre cele care, la ordinul încă președintelui Iohannis, au făcut posibilă coaliția PSD-PNL. Nu se numește Gâgă, ci Rareș Bogdan. „Guvernăm împreună, dar nu participăm la treburile coaliției, nu mai există colaborare între noi și PSD”, zicea acesta joia trecută.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cu cine vă gândiți să votați pentru funcția de președinte al României dintre numeroșii candidați?











De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La data de 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională a admis o contestație formulată de doi cetățeni și a anulat o Decizie a Biroului Electoral Central prin care se dispusese înregistrarea candidaturii pentru funcția de Președinte al României a doamnei Diana Ivanovici Șoșoacă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
28 Septembrie 2013, 15:44

Situl lui Sfarmă Piatră: Rezervaţia Naturală din Tăşad este victima balastierelor ilegale, care pun în pericol fauna

Situl lui Sfarmă Piatră: Rezervaţia Naturală din Tăşad este victima balastierelor ilegale, care pun în pericol fauna SAT FĂRĂ CÂINI. Întinsă pe 1.557 hectare, rezervaţia de la Tăşad adăposteşte specii protejate la nivel european, de la lilieci până la reptile. "Cât vezi cu ochii, dealurile din jur sunt rezervaţie protejată, dar parcă ar fi sat fără câini. Oricine sapă după pietriş în albia râului Stracoş cum vrea", povesteşte localnicul Gavril Bobşe
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Dintr-o zonă protejată în care trăiesc păsări, amfibieni şi reptile rare, rezervaţia naturală de la Tăşad a ajuns o carieră clandestină de piatră.

"Localnicii duc balastru din Valea Stracoşului de când lumea, dar acum e prea de tot. În primăvară au apărut în albia râului trei gropi adânci de până la 5 metri şi cu diametre de 10. Din cea mai mare s-au extras cam 160 metri cubi de piatră", spune Gavril Bobşe, localnic din Tăşad. Iubitor de natură, omul a înfiinţat împreună cu un grup de prieteni un muzeu al satului şi luptă să menţină vie rezervaţia naturală.

După piatră...

Orice construcţie cere un sacrificiu. Când acest sacrificiu implică distrugerea unui sit protejat e însă prea mult. Situată pe drumul spre Beiuş, la 26 de kilometri de Oradea, rezervaţia "Sit Natura 2000 Tăşad" din comuna Drăgeşti este pusă în pericol de exploatările neautorizate de piatră. "Eu înţeleg că oamenii vor să-şi construiască locuinţe, înţeleg că vor drumuri mai bune, dar nu cu preţul distrugerii rezervaţiei", reclamă Gavril Bobşe.

12 Ioan Judea.jpgIubitor al locurilor natale şi al naturii, Bobşe a înfiinţat la Tăşad un muzeu al satului în care a adunat de la fosile de scoici până la seceri descoperite pe dealurile din împrejurimi, straie populare, oale de lut şi foale de fierărie. "Vrem ca zona să devină o atracţie turistică, dar dacă vor continua săpăturile şi rezervaţia se va distruge nu vom reuşi niciodată", spune şi Ioan Judea (foto), un alt iubitor al locurilor.

Au distrus rezervaţia!

Reclamaţiile localnicilor sunt confirmate şi de custodele rezervaţiei, Radu Huza, muzeograf la Muzeul Ţării Crişurilor. "În ultimul timp s-au făcut excavaţii în albia pârâului Stracoş şi o carieră destul de mare a apărut în peretele de la baza cetăţii dacice din rezervaţie". Muzeograful crede că, pe lângă prejudiciile materiale provocate, activitatea de extracţie a pietrei pune în pericol speciile protejate. "Prin poluarea aerului şi cea sonoră, lucrările au afectat habitatul şi speciile de amfibieni şi reptile din zona Stracoş, şi au distrus o bună parte din cuiburile de prigorii de pe malul apei".

Muzeul a alarmat Garda Naţională de Mediu şi Direcţia pentru Cultură, care au confirmat existenţa săpăturilor, iar apoi, la rându-le, au sesizat Poliţia. Printre localnici circulă zvonul că pe lângă construcţia de case, piatra extrasă din râu, care ar putea fi plină de fosile preistorice şi vestigii dacice, a fost folosită inclusiv la reparaţiile de drumuri făcute peste vară în comună. Primarul Sabina Fărcuţa respinge însă acuzaţiile, spunând că excavaţiile le-au făcut sătenii pentru uzul propriu, nicidecum de firmele angajate de Primărie.

Avem suspecţi!

Poliţiştii Biroului de Combatere a Infracţiunilor contra Patrimoniului efectuează cercetări privind infracţiuni la Legea Minelor şi la cea privind ariile naturale protejate, constatând şi că săpăturile au avut loc, şi că ele pun rezervaţia în pericol. Săptămâna trecută chiar au prins în flagrant primii doi "săpători".

"Duminică, 8  septembrie, poliţiştii Secţiei de Poliţie Rurală 5 împreună cu poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale au depistat două persoane, una din Stracoş, cealaltă din Ceica, în timp ce excavau şi transportau pietriş din Valea Stracoşului", au confirmat reprezentanţii IPJ Bihor. Oamenii legii au refuzat să facă publice numele suspecţilor, dar în Tăşad se zvoneşte că unul ar fi chiar patronul unei firme de construcţii din localitate care a lucrat la pietruirea drumurilor. S-o fi scuzat că a folosit piatra pentru a netezi drumul de Tăşad în faţa turiştilor...


DE PROTEJAT!
Balenă, cetate şi aur dacic...

Satul Tăşad a fost declarat rezervaţie geologică cu situri de paleontologie, speologie şi arheologie încă din 1971, situl paleontologic fiind unul dintre cele mai bogate din ţară. Aici au fost descoperite fosile de balenă pitică, delfini şi urme pietrificate ale unor scoici din vremea când oceanul acoperea această zonă. În vecinătatea complexului arheologic Cetăţeaua au fost dezgropate mai multe tipuri de case dacice, urme ale unei vechi fortificaţii, precum şi un tezaur de monede din argint dacic.

În anul 2007, graţie florei şi faunei de aici a fost înfiinţat, ca o măsură de protecţie "Situl Natura 2000", care include şi rezervaţia geologică, şi cea arheologică. Întinsă pe 1.500 de hectare, rezervaţia trece şi peste terenurile unor localnici care şi-au văzut interesele periclitate: oamenii sunt supăraţi că nu mai pot extrage pietriş din râu şi se tem că circulaţia auto pe drumul ce traversează rezervaţia spre casele lor ar putea fi interzisă.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5603 RON
  • 1 EUR = 4.9755 RON
  • 1 HUF = 0.0124 RON