URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 14 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am tot ezitat să vorbesc despre proiectul cu ţepi de deasupra parcării din Centru pentru că, sincer, la fel ca şi colegul meu Lulu Cremeneanu, nu prea pricep proiectul. Nu că nu ştiu citi nişte planşe, dar nu mă dumiresc nicicum cum va să funcţioneze instalaţia aceea. Din start văd o hibă uriaşă din punct de vedere al punerii în operă...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
I-am zis-o, încă din faza în care încă oscila (sau nu voia să confirme ce plănuiește), că e condamnat să candideze la Consiliul Județean. Bolojan era condamnat să preia Județul fiindcă doar el poate să repare, într-un timp record și cu barda, ceea ce au stricat acolo o serie de nepricepuți, corupți și ticăloși, dintre care nu cei din urmă sunt chiar înaintașii săi liberali (liberali după carnetul de partid, căci nu aveau decât anvergura unor popi de țară).
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Cu cariera politică limitată de la centru, Ilie Bolojan pare să-şi fi atins poziţia maximă în partid. Popularitatea sa la nivel naţional ca primar harnic acţionează parcă împotriva sa în PNL. Sondajele spun că nu ar fi avut probleme să câştige un nou mandat la primărie şi să tragă după el o majoritate confortabilă în Consiliul Local, dar nu cred că-şi doreşte să ajungă cel mai longeviv primar din România...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre candidatura surpriză a lui Ilie Bolojan la președinția Consiliului Județean Bihor?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie a.c. a Curţii Constituţionale, prevede că se poate institui carantina zonală în cazul în care există anumiţi indici care arată că există o răspândire comunitară a epidemiei în anumite zone.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului străbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale.
28 Septembrie 2013, 15:44

Situl lui Sfarmă Piatră: Rezervaţia Naturală din Tăşad este victima balastierelor ilegale, care pun în pericol fauna

Situl lui Sfarmă Piatră: Rezervaţia Naturală din Tăşad este victima balastierelor ilegale, care pun în pericol fauna SAT FĂRĂ CÂINI. Întinsă pe 1.557 hectare, rezervaţia de la Tăşad adăposteşte specii protejate la nivel european, de la lilieci până la reptile. "Cât vezi cu ochii, dealurile din jur sunt rezervaţie protejată, dar parcă ar fi sat fără câini. Oricine sapă după pietriş în albia râului Stracoş cum vrea", povesteşte localnicul Gavril Bobşe
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Dintr-o zonă protejată în care trăiesc păsări, amfibieni şi reptile rare, rezervaţia naturală de la Tăşad a ajuns o carieră clandestină de piatră.

"Localnicii duc balastru din Valea Stracoşului de când lumea, dar acum e prea de tot. În primăvară au apărut în albia râului trei gropi adânci de până la 5 metri şi cu diametre de 10. Din cea mai mare s-au extras cam 160 metri cubi de piatră", spune Gavril Bobşe, localnic din Tăşad. Iubitor de natură, omul a înfiinţat împreună cu un grup de prieteni un muzeu al satului şi luptă să menţină vie rezervaţia naturală.

După piatră...

Orice construcţie cere un sacrificiu. Când acest sacrificiu implică distrugerea unui sit protejat e însă prea mult. Situată pe drumul spre Beiuş, la 26 de kilometri de Oradea, rezervaţia "Sit Natura 2000 Tăşad" din comuna Drăgeşti este pusă în pericol de exploatările neautorizate de piatră. "Eu înţeleg că oamenii vor să-şi construiască locuinţe, înţeleg că vor drumuri mai bune, dar nu cu preţul distrugerii rezervaţiei", reclamă Gavril Bobşe.

12 Ioan Judea.jpgIubitor al locurilor natale şi al naturii, Bobşe a înfiinţat la Tăşad un muzeu al satului în care a adunat de la fosile de scoici până la seceri descoperite pe dealurile din împrejurimi, straie populare, oale de lut şi foale de fierărie. "Vrem ca zona să devină o atracţie turistică, dar dacă vor continua săpăturile şi rezervaţia se va distruge nu vom reuşi niciodată", spune şi Ioan Judea (foto), un alt iubitor al locurilor.

Au distrus rezervaţia!

Reclamaţiile localnicilor sunt confirmate şi de custodele rezervaţiei, Radu Huza, muzeograf la Muzeul Ţării Crişurilor. "În ultimul timp s-au făcut excavaţii în albia pârâului Stracoş şi o carieră destul de mare a apărut în peretele de la baza cetăţii dacice din rezervaţie". Muzeograful crede că, pe lângă prejudiciile materiale provocate, activitatea de extracţie a pietrei pune în pericol speciile protejate. "Prin poluarea aerului şi cea sonoră, lucrările au afectat habitatul şi speciile de amfibieni şi reptile din zona Stracoş, şi au distrus o bună parte din cuiburile de prigorii de pe malul apei".

Muzeul a alarmat Garda Naţională de Mediu şi Direcţia pentru Cultură, care au confirmat existenţa săpăturilor, iar apoi, la rându-le, au sesizat Poliţia. Printre localnici circulă zvonul că pe lângă construcţia de case, piatra extrasă din râu, care ar putea fi plină de fosile preistorice şi vestigii dacice, a fost folosită inclusiv la reparaţiile de drumuri făcute peste vară în comună. Primarul Sabina Fărcuţa respinge însă acuzaţiile, spunând că excavaţiile le-au făcut sătenii pentru uzul propriu, nicidecum de firmele angajate de Primărie.

Avem suspecţi!

Poliţiştii Biroului de Combatere a Infracţiunilor contra Patrimoniului efectuează cercetări privind infracţiuni la Legea Minelor şi la cea privind ariile naturale protejate, constatând şi că săpăturile au avut loc, şi că ele pun rezervaţia în pericol. Săptămâna trecută chiar au prins în flagrant primii doi "săpători".

"Duminică, 8  septembrie, poliţiştii Secţiei de Poliţie Rurală 5 împreună cu poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale au depistat două persoane, una din Stracoş, cealaltă din Ceica, în timp ce excavau şi transportau pietriş din Valea Stracoşului", au confirmat reprezentanţii IPJ Bihor. Oamenii legii au refuzat să facă publice numele suspecţilor, dar în Tăşad se zvoneşte că unul ar fi chiar patronul unei firme de construcţii din localitate care a lucrat la pietruirea drumurilor. S-o fi scuzat că a folosit piatra pentru a netezi drumul de Tăşad în faţa turiştilor...


DE PROTEJAT!
Balenă, cetate şi aur dacic...

Satul Tăşad a fost declarat rezervaţie geologică cu situri de paleontologie, speologie şi arheologie încă din 1971, situl paleontologic fiind unul dintre cele mai bogate din ţară. Aici au fost descoperite fosile de balenă pitică, delfini şi urme pietrificate ale unor scoici din vremea când oceanul acoperea această zonă. În vecinătatea complexului arheologic Cetăţeaua au fost dezgropate mai multe tipuri de case dacice, urme ale unei vechi fortificaţii, precum şi un tezaur de monede din argint dacic.

În anul 2007, graţie florei şi faunei de aici a fost înfiinţat, ca o măsură de protecţie "Situl Natura 2000", care include şi rezervaţia geologică, şi cea arheologică. Întinsă pe 1.500 de hectare, rezervaţia trece şi peste terenurile unor localnici care şi-au văzut interesele periclitate: oamenii sunt supăraţi că nu mai pot extrage pietriş din râu şi se tem că circulaţia auto pe drumul ce traversează rezervaţia spre casele lor ar putea fi interzisă.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0836 RON
  • 1 EUR = 4.8344 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON