URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 27 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Pentru o perioadă, cel puțin, vom avea câte două fețe - una originală, unică, prin care ne-am construit identitatea vizuală de până acum, și una neutră, fadă, impersonală, care ne va transforma pe toți în clone. Dar, printre atâtea neajunsuri, masca de protecție ne-a lăsat totuși ochii liberi...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
19 Octombrie 2009, 00:52

Serviciul de frecat menta

Serviciul de frecat menta PE MUNCA ALTORA. Instalaţi în clădirea incubatorului de afaceri, cel mai modern imobil al Consiliului Judeţean (fundal), angajaţii Serviciului de Dezvoltare Asistenţă şi Consultanţă au clocit în doi ani un singur proiect cu finanţare europeană. Directorul Nagy Mate Andrei (medalion) a recunoscut pentru BIHOREANUL că şi acela a fost moştenit de la alţii...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În ultimul an, tot al patrulea angajat din sectorul privat şi-a pierdut locul de muncă. Criza a constrâns firmele să taie din cheltuieli renunţând la unii angajaţi pentru a se salva. La bugetari lucrurile stau exact pe dos.

BIHOREANUL a aflat că organigrama Consiliului Judeţean este încărcată cu un serviciu a cărui utilitate nu o văd nici măcar conducătorii instituţiei. Dar este finanţat în continuare!

Huzur pe criză

Înfiinţat în mai 2007, la cererea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Alexandru Kiss, Serviciul de Dezvoltare, Asistenţă şi Consultanţă Bihor are ca principal obiect de activitate "iniţierea de programe, proiecte şi activităţi care să asigure în primul rând soluţionarea unor probleme economico-sociale de interes judeţean".

Conform Hotărârii 74 a CJ, prin care a fost constituit, Serviciul mai are ca atribuţii promovarea dezvoltării judeţului, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, stimularea capitalului autohton, atragerea de investitori, atragerea de finanţări nerambursabile pentru primăriile din judeţ şi multe altele. Toate, literă moartă...

Deşi are nu mai puţin de 14 angajaţi, cu un buget de salarii de 393.000 lei, serviciul instalat în clădirea incubatorului de afaceri din strada Armatei Române nu a reuşit să atragă anul acesta niciun leu din finanţări europene.

Raport de (in)activitate

Raportul de activitate depus la CJ numără două pagini doar pentru că a fost completat cu spaţii. Chiar şi aşa, singurul proiect concret amintit în document se referă la "prevenirea inundaţiilor şi reducerea urmărilor acestora prin asistarea decizională fundamentată pe sistemul integrat de monitorizare şi informare a judeţului Bihor".

Pe listă mai figurează elaborarea strategiilor de dezvoltare pentru comunele Ineu şi Abrămuţ, plus pregătirea unei cereri de finanţare pentru Serviciul Salvamont. În rest, realizările se referă vag la inventarierea necesităţilor de investiţii în infrastructura instituţiilor de învăţământ special şi elaborarea unui portofoliu de propuneri de proiecte şi consultanţă pentru instituţiile subordonate Consiliului. Practic, specialiştii s-au ocupat anul acesta doar de poveşti...

Mai mult, BIHOREANUL a aflat că nici măcar finanţarea prin PHARE a proiectului privind prevenirea inundaţiilor nu este meritul serviciului. În valoare de 497.500 euro, acest proiect a fost elaborat şi câştigat în urmă cu trei ani de fostul şef al Serviciului de Informatică al CJ, Eugen Antal. Care, culmea ironiei, a fost concediat de Kiss pe motiv de... reducere a cheltuielilor!

"Nu ştiu!"

Nagy Mate Andrei, directorul Serviciului de Dezvoltare, care s-a ocupat de managementul proiectului şi întocmirea raportului final, recunoaşte în mod surprinzător că nici nu ştie cum funcţionează sistemul de prevenire a inundaţiilor. Deşi e singurul proiect concret implementat de subalternii săi. "Nu ştiu să vă spun prea multe despre proiect. Eu m-am ocupat mai mult de hârţogăria cu partea tehnică şi raportul final", spune Nagy.

Directorul zice că a moştenit proiectul gata făcut şi a trebuit să se ocupe doar de formalităţile de la încheierea lui. "Toată povestea asta cu prevenirea inundaţiilor a fost ideea domnului Antal. El a început proiectul şi tot el l-a implementat", spune Nagy. Cu toate acestea, mai bine de o duzină de oameni din cadrul serviciului au încasat anul acesta salarii de la CJ. Nemeritate.

Vin restructurările!

12 Voloseniuc.jpgVicepreşedintele Consiliului Judeţean, Dumitru Voloşeniuc (foto), nu este deloc surprins de nebuloasele din Serviciul de Dezvoltare. "Adevărul este că mă aşteptam să fie aşa încă de când am citit raportul de activitate al serviciului. Acolo, 14 oameni au lucrat la un singur proiect, restul sunt poveşti", zice vicele revoltat, promiţând că lucrurile nu vor rămâne însă aşa: "Voi propune desfiinţarea serviciului. Vom încerca să păstrăm unul sau doi angajaţi mai capabili la Serviciul de Integrare Europeană, iar ceilalţi, de anul viitor, vor trebui să-şi caute de lucru".

Vicepreşedintele CJ spune că în condiţiile în care bugetul instituţiei este tot mai sărac din cauza crizei, din cei peste 450.000 de lei cât înghite anual Serviciul de Dezvoltare, Consiliul ar putea repara oricare dintre drumurile comunale din Bihor. În fond, nici nu s-ar schimba radical destinaţia banilor. Adică s-ar băga în pământ...


SUPRAPUNERE
Dublă finanţare

Dincolo de faptul că nu are niciun merit în implementarea proiectului privind prevenirea inundaţiilor, Serviciul Dezvoltare nu a reuşit nici măcar să sincronizeze proiectele Consiliului Judeţean cu ale altor instituţii din judeţ.

BIHOREANUL a descoperit, de pildă, că atât CJ cât şi Direcţia Ape Crişuri au primit finanţare PHARE în urmă cu trei ani pentru acelaşi lucru. Astfel, Consiliul şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Crişana (ISU) au implementat anul trecut, cu 497.500 euro, din care 440.000 de la UE, un sistem de alarmare performant în cazul inundaţiilor. "Am instalat la primării un sistem de telefonie prin Internet şi alarmarea se face în doar 13 secunde. Dacă nu răspunde nimeni la Primărie, sistemul trimite un SMS pe telefonul primarului, iar când acesta a accesat mesajul dă automat confirmare de primire. Dacă nu vine confirmarea în 20 de secunde, mesajul e redirecţionat pe mobilul viceprimarului, secretarului Primăriei şi tot aşa", spune Gheorghe Nedelcu, funcţionarul CJ care răspunde de funcţionarea sistemului.

Culmea, Direcţia Ape Crişuri a câştigat şi ea, în parteneriat cu ISU, o finanţare de 806.760 euro, din care 722.000 euro de la UE, pentru cam acelaşi lucru! "Nu ştiu în ce constă proiectul Consiliului, dar sistemul nostru permite colectarea datelor din teren şi transmiterea lor la centrul din Oradea în timp real. Un element de noutate îl constituie sistemul de SMS-uri "în escaladă", prin care se trimit mesaje de avertizare pe telefonul primarului, iar dacă acesta nu deschide mesajul este redirecţionat la viceprimar şi, tot aşa, ierarhic, în jos", spune Anca Mihociu, managerul de proiect de la Direcţia Ape Crişuri. Semn clar că în ce priveşte colaborarea dintre instituţii, situaţia lasă de dorit. Şi asta fără să fie nevoie de situaţii de urgenţă...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4172 RON
  • 1 EUR = 4.8415 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON