Şeful Gărzii de Mediu Bihor: "Legea trebuie respectată şi de cei mari, şi de cei mici"

Fost şef al Gărzii de Mediu între 2005 şi 2009, Gheorghe Raţiu a revenit în urmă cu o lună la conducerea instituţiei, înlocuindu-l pe Călin Mocan, cel căruia în urmă cu trei ani îi făcea loc. Raţiu spune că ştia că acest moment va veni, chit că nu e genul de şef care stă în birou şi dă ordine, ci cel care merge pe teren, pentru a se asigura că se respectă legea.

Tocmai pentru că e un om de teren, Raţiu le garantează orădenilor că va găsi sursa putorii din oraş, duhoare despre care spune, în mod surprinzător, că nu vine de la controversata fermă Nutripork!

Vom găsi sursa duhorii!

- V-aţi întors la conducerea Gărzii de Mediu Bihor după 3 ani. Cum a fost să nu fiţi şef?

- Am făcut exact ce trebuia să fac, conştiincios, ca întotdeauna. Sarcinile primite au fost rezolvate în totalitate, chit că oarecum simţeam că se va învârti roata. Iar acum ies în continuare pe teren, împreună cu colegii mei, pentru că dacă vrei ca un lucru să funcţioneze, după ce ai trasat sarcini subalternilor, trebuie să le verifici.

- Care e cea mai mare preocupare a Gărzii de Mediu Bihor acum?

- Preocuparea noastră e rezolvarea tuturor problemelor de mediu ale judeţului: deşeurile, poluările, mirosurile...

- Primăria a ridicat din nou problema duhorii din oraş. Până la urmă, care e sursa şi de ce nu dispare putoarea?

- Din verificările făcute la Nutripork, împreună cu Direcţia de Sănătate Publică, cu Comisariatul General, cu o echipă trimisă de la Comisariatul Hunedoara şi specializată în creşterea porcilor, concluzia este că nu de la ferma de porci provine mirosul. E o altă sursă, pe care încă nu o cunoaştem, dar o căutăm.

CET-ul, sub povara sancţiunilor

- Ce surse mari de poluare mai sunt în Oradea?

- CET-ul este un poluator, dar are derogare până în decembrie 2013. O altă sursă e fosta fabrică Alumina, unde statul român trebuie să facă ecologizarea haldelor de şlam. Din fericire, poluarea, adică acel praf roşu de pe Şoseaua Borşului, nu mai e masivă, căci o celulă de depozitare s-a înierbat natural aproape în întregime.

- CET-ul vechi mai rezistă până va fi construit cel nou, sau va umple în continuare oraşul de fumul negru?

- În condiţiile în care are derogare, noi putem doar să dăm sancţiuni pentru depăşiri de emisii. Practic, are dreptul să mai polueze încă un an...

- Predecesorul dvs. la şefia Gărzii a amendat municipalitatea pentru problemele de la CET. Dvs. ce soluţii veţi aplica dacă Oradea va fi acoperită iar de cenuşă neagră?

- Fără discuţie, se vor da sancţiuni dacă plafonul maxim admis de emisii va fi depăşit.

Colectarea selectivă, pe drumul cel bun

- Respectă instituţiile publice colectarea selectivă a deşeurilor, aşa cum le obligă legea?

- Da. Sunt aproape mulţumit, dar asta doar pentru că întotdeauna există loc de mai bine.

- Are şanse oraşul să-şi atingă ţinta privind colectarea selectivă a deşeurilor? Şi ce se va întâmpla dacă aceste ţinte nu vor fi atinse?

- Avem şanse foarte mari. Suntem printre puţinele oraşe care ne-am dotat cu aşa-numitele igluuri, containere închise destinate exclusiv deşeurilor reciclabile. Nu există să nu atingem aceste ţinte, pentru că am intra în infringement (procedură de penalizare prin amenzi, declanşată de Comisia Europeană când un stat UE încalcă o obligaţie - n.r.).

- Cum decurge colectarea selectivă a deşeurilor de la cetăţeni?

- S-a început timid, dar acum se colectează reciclabile. De la orădenii care stau la case, RER Ecologic Service colectează pet-uri, hârtii şi doze în sacii galbeni, iar în restul oraşului s-au amplasat recipiente. Mai sunt străzi unde se uită golirea sacilor, dar bunăvoinţă există, la fel şi intenţie, iar când cele două merg mână în mână înseamnă că se face ce trebuie făcut. În Zona Metropolitană se colectează chiar foarte bine.

Patronii să ceară ajutor

- Mai există gropi de gunoaie clandestine în judeţ sau putem spune că fiecare bihorean are un contract de salubritate valid?

- Se cam rezolvă problema, cu câteva excepţii. În Salonta şi în Valea lui Mihai mai pot funcţiona gropile până în 2017. La Ştei am avut o problemă, căci societatea Solceta n-a vrut să vină cu deşeurile la Oradea, din cauza cheltuielilor. Dar n-are de ales, căci depozitul de acolo e închis din 2010.

- Ce controale predomină în activitatea comisarilor de mediu? Adică de ce-ar trebui să se teamă firmele bihorene?

- Controalele sunt de toate felurile. Patronii să-şi vadă de problemele de mediu şi atunci nu trebuie să se teamă de nimeni. Cine nu ştie ce obligaţii are, poate solicita consultanţă Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Însă degeaba cere consultanţă când controlul e la el în curte...

- Ce ne facem cu birocraţia excesivă? Orice firmă trebuie să aibă responsabil de mediu şi o puzderie de acte privind gestionarea deşeurilor, chit că nu "produce" decât un banal tomberon, iar asta sub sancţiunea unor amenzi usuturătoare. Îi amendaţi pe toţi?

- Aceasta e legislaţia de mediu şi trebuie respectată şi de persoana fizică, şi de cea juridică, şi de cel mare, şi de cel mic! Noi nu putem face rabat de la sancţiuni. Când s-a găsit că o societate a încălcat legislaţia de mediu, este sancţionată. Sunt excesive aceste obligaţii, chiar am ridicat această problemă în ultima şedinţă avută la Bucureşti, cerând să se facă diferenţiere între agenţii economici mari şi buticarii din colţul blocului, care au un singur angajat. La o societate cu 4-5 angajaţi, dacă îi dai o sancţiune fantastică, i-ai pus lacăt pe uşă. Avem semnale că se va schimba ceva...