Se alege praful! Seceta înjumătățește recoltele în Bihor, iar agricultorii se tem că rămân fără bani pentru culturile următoare (FOTO)

Anul acesta fermierii bihoreni au început recoltarea cu cel puţin o săptămână mai devreme decât în cei precedenţi. Chiar şi aşa, lanurile erau deja pârjolite de soare. 

"Întâi a fost seceta prelungită, apoi au lovit vântul şi arşiţa, care au uscat tot. Pur şi simplu, grâul nu este copt, e ars, iar paiele se sfarmă", spune un fermier din vecinătatea Oradiei. Iar situaţia e aceeaşi în tot Bihorul!

Recolte slabe...

Seceta şi războiul au dat peste cap toate calculele fermierilor. Lipsa cronică a apei din sol a făcut ca plantele să se dezvolte încet şi prost. Săptămâna trecută erau deja recoltate cam jumătate din suprafeţele cultivate cu grâu, iar veştile se arătau proaste. 

"Până în acest moment producţia medie la nivel de judeţ este undeva la 4.000 de kilograme pe hectar, cu mult sub media de anul trecut, de 6.000 de kilograme la hectar. Fermierii au început recoltatul din parcelele uscate, ca să nu apuce grâul să se scuture, dar e greu de crezut că zonele rămase vor mai putea corecta ceva", spune şeful Direcţiei Agricole Judeţene Bihor, Nicolae Hodişan (foto).

Producţii mai mici s-au înregistrat la orz, unde secerişul s-a închis pe o medie de 5.000 kg/ha faţă de 7.600 kg/ha anul trecut şi se anunţă sensibil mai mici la rapiţă, unde la jumătatea campaniei, producţia la hectar era de 3.000 kg faţă de 3.200 kg anul trecut. "Seceta urmată de caniculă a afectat producţia în tot judeţul, de la câmpie până la zona submontană", spune directorul.

... şi uscate

Dan Corbuţ (foto), fermier cu peste 3.500 hectare cultivate în zona Valea lui Mihai, abia dacă a reuşit o medie de 4.500 kg/ha, faţă de 9.000 anul trecut. "În primăvară, când ar fi trebuit să avem precipitaţii de 30-40 litri pe metrul pătrat, nu a plouat nimic. În total, de la plantare la recoltare, dacă am avut precipitaţii de 45 litri/mp", spune fermierul.

Robert Erdei, care lucrează 5.000 hectare în zona Salonta, vorbeşte la rândul său despre producţii între 3,2 şi 5,5 tone la hectar, adică tot jumătate faţă de anul trecut. Grâul este nu doar puţin, ci şi uscat.

"Spicul e ars. Boabele abia dacă au umiditate de 9-10%, când ar trebui să aibă de circa 14,5%. Să pierzi 4% din încasările pe grâu e foarte mult...", spune fermierul.

CATASTROFĂ! Recolta de grâu este la jumătate față de cea din 2021, care și ea a fost slabă. „Stăm foarte prost. În condițiile în care nu putem spune că a plouat cu adevărat anul acesta, producția de grâu și rapiță e la jumătate față de anul trecut, iar porumb nu va fi deloc”, avertizează cel mai mare fermier bihorean, Ioan Cuc, cu exploatații de peste 8.000 hectare

Preţuri mai mici

Ce a cruţat arşiţa a ucis războiul. Conflictul din Ucraina a făcut ca piaţa din România să fie invadată de cereale din ţara vecină. "Preţurile sunt cam la 1,5-1,6 lei pe kilogram. Ne influenţează mult importurile. Ucrainenii vând foarte ieftin, chiar şi cu 0,8 lei/kg, ca să îşi golească depozitele pentru noua recoltă, iar pe noi ne omoară....", spune Corbuţ.

Fermierii încă speră la o creştere a preţului grâului ca urmare a fenomenelor extreme, care au afectat toată Europa. La începutul lunii, Comisia Europeană şi-a revizuit estimările producţiei la 125 milioane tone de grâu, faţă de 130,4 milioane prognozate în iunie şi 130,1 milioane realizate anul trecut.

"Probabil că o scumpire a grâului cu 15-20% va veni în următoarele săptămâni, pentru că toţi fermierii din lume au recolte mai slabe. Pentru unii s-ar putea să fie însă prea puţin ca să îşi acopere investiţia la grâu şi pierderile de pe alte culturi", spune Erdei. 

"Deja e dezastru"

Dacă la grâu, rapiţă şi orz fermierii bihoreni sunt încă la limita rentabilităţii, recoltele de porumb şi floarea soarelui se anunţă clar pe pierdere. "Deja e dezastru! Acum, când ar trebui să plouă, nu avem nici rouă noaptea. Rămân plantele sterile, pentru că la 38 de grade Celsius în aer şi 60 grade la sol, în loc să facă polenizare se topeşte polenul", spune cel mai mare fermier bihorean, Ioan Cuc, cu peste 8.000 de hectare lucrate.

Agricultorii nici nu mai ştiu când au avut un an atât de prost în vestul ţării. "De la semănatul porumbului n-a mai plouat. Din 800 de hectare nu ştiu dacă o să salvez 140, dar vor fi firme care nu vor avea porumb deloc", spune Sorin Mudura, care lucrează 1.800 hectare în zona Nojorid.

Omul se teme că anul 2022 va fi ultimul pentru multe ferme. "La actualele preţuri, pierderea este cam 1.000 lei/ha la grâu, iar la porumb mult mai mult. Nu vor avea oamenii din ce înfiinţa peste două - trei luni viitoarele culturi", anticipează fermierul. Şi chiar dacă s-ar împrumuta cu bani, n-ar şti ce să pună în pământ ca să şi crească. Pentru că seceta şi arşiţa continuă să ardă totul...