Ruina Ullmann: Cum a lăsat Primăria Oradea să se distrugă unul dintre cele mai impozante monumente din oraș (FOTO)

Exemplu naţional de bune practici în reabilitarea clădirilor şi promovarea încălzirii în sistem centralizat, Primăria Oradea practică dubla măsură.

În timp ce supraimpozitează cu 500% pe an proprietarii celor 320 de clădiri degradate şi a amânat în ultima clipă supraimpozitarea cu 50% a celor circa 3.000 de locuinţe încălzite pe lemne, municipalitatea lasă cu nepăsare să ajungă o ruină Palatul Ullmann, clădirea monument din Piaţa 1 Decembrie nr. 9, ţinându-şi şi acum chiriaşii de aici pe încălzire cu sobe, în plin centrul oraşului. "Interiorul arată deplorabil. Zeci de ani aici nu s-a investit nimic", zice un locatar.

"Sub orice critică!"

Starea jalnică a Palatului Ullmann a ieşit la iveală la începutul anului, când Primăria, proprietară pe 51% din imobil, a scos la licitaţie închirierea a trei apartamente, la sume pornind de la 470 lei până la 695 lei pe lună.

Interesată doar să scoată bani din chirii, municipalitatea nu a investit niciun leu în aceste locuinţe. Camerele (foto) au pereţii scorojiţi, pereţii afumaţi de la sobele demontate de foştii chiriaşi şi parchetul distrus. Lipsite de încălzire, apartamentele au instalaţiile electrice uzate, iar cele sanitare sunt complet nefuncţionale, inclusiv la baie şi toaletă.

"Apartamentele arată sub orice critică, iar la întrebările mele de ce sunt oferite spre închiriere dacă nu sunt locuibile, doamna de la Primărie a răspuns că au fost oameni care au vrut să închirieze aceste locuri", a reclamat BIHOREANULUI unul dintre participanţii la licitaţie. Nemulţumit de starea monumentului, bărbatul a trimis o petiţie Ministerului Culturii, care săptămâna trecută a cerut municipalităţii un punct de vedere.

"Nu obligăm pe nimeni..."

Primăria speculează cu cinism criza locuinţelor accesibile. "Noi le-am dat celor interesaţi posibilitatea să închirieze. Nu obligăm pe nimeni. Tuturor celor care ne-au cerut acordul să aducă îmbunătăţiri apartamentelor nu le-am spus nu", spune dezinvolt directorul Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa (foto).

Teoretic, chiriaşii au posibilitatea să îşi compenseze asemenea investiţii din costul chiriei, dar directorul nu îşi aminteşte să fi aprobat aşa ceva în ultimul an. În schimb, se laudă cu cererea crescută. "Toate apartamentele din palatul Ullmann s-au atribuit în starea în care erau, unul a avut şi trei oferte", spune  Popa, de parcă asta ar fi normal.

Potenţialii chiriaşi preferă să piardă bani decât să rămână pe dinafară. "Am licitat pentru că doream un apartament mai mare, în zonă centrală, unde să ne putem aduce şi socrii. Până la primăvară sper să îl pot aduce într-o stare locuibilă, cu igienizările necesare şi montarea de panouri radiante pentru încălzire", spune unul dintre chiriaşi. Bărbatul a oferit o chirie de 800 lei pe lună pentru o locuinţă de 70 mp, fără să ştie cât va mai investi. "Probabil mult", spune resemnat.

Palat pe lemne...

Palatul Ullmann s-a distrus sub ochii Primăriei, care deţine 23 din cele 38 de apartamente, plus spaţiile din mansardă, folosite o vreme ca ateliere de către artiştii plastici. 15 apartamente sunt în proprietate privată, cumpărate la începutul anilor 2000.

După 2008, vânzările au fost blocate. Declarativ, Primăria va păstra imobilele în care este proprietar majoritar pentru că sunt mai uşor de gestionat. Concret, n-a făcut însă ani de zile nimic. "Primăria nu a investit aici niciodată. Oamenii şi-a făcut tot confortul. Cine a putut şi-a tras încălzire, cine nu, nu", spune un proprietar.

Apartamentele Primăriei sunt încălzite şi acum pe lemne, ca acum un secol, la fel ca majoritatea celor aflate în proprietate privată. "Cărăm lemnele pe scări. Avem noroc că pereţii sunt groşi şi nu e frig", spune o proprietară. Sătulă de chin, femeia a încercat degeaba să îşi vândă locuinţa. "Poate fi palat. Nu vine nimeni într-o ruină".

Focar de infecţie

Astăzi, clădirea are instalaţiile interioare vechi, cu improvizaţii, casele scărilor scorojite, balcoanele spre curtea interioară degradate, faţadele deteriorate şi acoperişul spart. "Podul e un focar de infecţie, cu tone de găinaţ şi porumbei morţi peste care plouă, iar apa se infiltrează în pereţi. Dacă nu se intervine urgent, există riscul de prăbuşire", avertizează arhitectul Cristian Puşcaş (foto). El a proiectat în urmă cu 3 ani planurile de reabilitare a clădirii, începând cu acoperişul şi refacerea faţadelor, inclusiv a basoreliefului reprezentând Menora (n.r. sfeşnicul cu 7 braţe) păzit de cei doi lei ai lui Israel.

La cererea Primăriei, pentru diminuarea costurilor, proiectul s-a limitat la strictul necesar şi ce se vede din stradă. Adică o spoială. "Proiectul viza doar intervenţiile de urgenţă şi refacerea faţadelor, fără nicio lucrare în interior", zice arhitectul. Atribuite în 2019 unui grup de firme reprezentat de Drum Asfalt pentru suma de 7,2 milioane lei, lucrările nu au mai început, însă, niciodată.

Lucrări pe jumătate

Proprietarii apartamentelor s-au opus reabilitării, cu riscul să le cadă acoperişul în cap, invocând costul exorbitant al lucrărilor. "Pentru un apartament de 70 mp aveam de plătit 50.000 euro. E foarte mult!", zice o locatară. Conflictul vecinilor cu Primăria a fost mediat de fostul viceprimar Mircea Mălan (foto), care s-a lăsat convins. "Am eliminat unele lucrări care nu ţin de reabilitarea faţadei şi aşa valoarea din proiect a coborât la circa 4,5 milioane lei", povesteşte Mălan.

Printre altele, municipalitatea a renunţat la reabilitarea balcoanelor curţilor interioare, a optat pentru tencuieli şi zugrăveli mai ieftine în curţile interioare şi a renunţat la înlocuirea integrală a faţadei din faianţă a parterului. În plus, dacă tot le-a lăsat să se strice, Primăria şi-a asumat refacerea acoperişului, a casei scărilor, a liftului etc. Lucrarea a fost scoasă la licitaţie, iar deschiderea ofertelor va avea loc săptămâna aceasta. Dacă vor fi şi ofertanţi...

Aveţi dreptate, dar...

Fostul viceprimar recunoaşte că Primăria girează o cârpeală de lux. "Firesc era să se reabiliteze şi interiorul palatului, pentru că tot va trebui făcut. Cum proprietarii de acolo s-au opus, invocând costurile mari, am preferat să facem măcar strictul necesar", spune Mălan.

De aceeaşi părere este şi directorul DPI, Lucian Popa: "Logic ar fi fost să reabilităm şi interiorul clădirii cu toate reţelele de utilităţi şi să le introducem pe cele de termoficare. Le-am lăsat pentru o etapă ulterioară. Acum dorim punerea în siguranţă a clădirii şi stoparea degradării ei".

Cel mai şocat a fost însă primarul Florin Birta (foto), aflând că la doi paşi de Primărie locuitorii palatului se încălzesc cu lemne. "Este prima dată când aud asta. Dacă este adevărat, Primăria va trebui să dea un exemplu şi să îşi branşeze apartamentele la reţeaua de termoficare". În ce priveşte celelalte lucrări din interiorul clădirii, edilul este destul de reţinut. După ce s-a blocat inclusiv la lucrările de extremă urgenţă, Primăria îşi asumă cu greu reabilitarea integrală a palatului Ullmann. Un monument al neputinţei...

CAMPANIA DE SPOIALĂ
Doar la vedere!

Lansat în 2014, programul de reabilitare a clădirilor se bazează pe un mecanism de pedeapsă şi recompensă care vizează supraimpozitarea cu 500% a proprietarilor imobilelor degradate, concomitent cu creditarea lor fără dobândă pe 5 ani, timp în care oamenii sunt scutiţi de impozit, plus acordarea unei subvenţii de 20%. Chiar şi aşa, programul s-a lovit de opoziţia proprietarilor, care s-au trezit că, în funcţie de suprafaţa apartamentului, au de plătit sume de mii de euro.

Pentru a accelera reabilitarea faţadelor, primarul de atunci, Ilie Bolojan (foto), a renunţat la lucrările din interiorul clădirilor care creşteau costurile. "Curţile interioare vor fi reabilitate într-o etapă ulterioară", spunea Bolojan. Aşa au fost reabilitate la exterior palate precum Stern, Moskovits sau Vulturul Negru, care arată deplorabil în interior, cu beciurile, casele scărilor, instalaţiile şi curţile distruse.

Arhitectul Cristian Puşcaş avertizează că această strategie se va întoarce împotriva iniţiatorilor. "Oricât de bună ar fi calitatea lucrărilor la exterior, dacă problemele de infrastructură edilitară sunt lăsate nerezolvate, apa din beci se infiltrează în soclu şi acţionează. După prima iarnă, apar exfolieri, după a doua, căderi de tencuială şi tot aşa". Iar lucrările vor trebui refăcute...