URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 23 SEPTEMBRIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Justiția bihoreană a consfințit în primă instanță caracterul de rentieri al angajaților Ansamblului Folcloric Crișana. Aceștia, alături de capra neagră, ursul panda și pensionarii cu pensii speciale, nu pot fi atinși nici măcar cu o floare. Deja mă gândeam să fac o chetă pentru domnul Tepe Lepe, chiar dacă declarația lui de avere are mai multe pagini decât cartea de telefon a Aleșdului.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Multe măști ce afișau inteligență și onestitate au căzut săptămâna trecută. În timp ce milioane de cetățeni sunt terifiați de scumpirea energiei (care o va agrava pe cea a produselor și serviciilor), într-un context oricum frustrant, creat de o alianță care și-a îngropat toate promisiunile, premierul Florin Cîțu s-a dovedit un brigand de Liga a III-a, autor de mișelii și de prostii impardonabile nu doar de către partenerii din USR-PLUS, ci în mod normal nici de către propriii colegi din PNL.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre intenția municipalității orădene de a reînființa Fotbal Club Bihor, cu intenția de a promova echipa până în prima ligă?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 2 septembrie a.c., Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un amplu proiect de modificare a Codului de procedură penală ce vizează, în esenţă, transpunerea în legislaţie a numeroaselor decizii pronunţate în ultimii ani de către Curtea Constituţională în materia procedurii penale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
27 Iulie 2021, 16:46

Roşia Montană, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Ce se va întâmpla cu proiectul de exploatare a aurului?

Roşia Montană, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Ce se va întâmpla cu proiectul de exploatare a aurului? foto: andreeavass.ro
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, dar şi pe lista Patrimoniului Mondial în Pericol, ceea ce înseamnă o recunoaştere a valorii, dar şi vulnerabilităţii sitului.

Decizia a fost luată marţi, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 44-a sa sesiune, extinsă, ce are loc online în perioada 16-31 iulie 2021, iar anunţul a fost făcut de preşedintele Comitetului, Tian Xuejun.

Acest sit din Carpaţii Occidentali adăposteşte „un ansamblu excepţional” de galerii romane datând din secolul al II-lea, „cel mai important şi mai vast cunoscut”, a subliniat Icomos, organismul consultativ al agenţiei ONU, care a recomandat clasarea Roşiei Montane.

„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial”, a anunțat Institutul Național al Patrimoniului.

Exploatare, doar după declasare

"În Patrimoniul UNESCO nu intră întreaga localitate Roşia Montană, ci o arie delimitată, cea care apare în dosarul depus de guvernul României (prin delegaţia pe care am condus-o) în ianuarie 2017 şi, apoi, în ianuarie 2020. În dosar este vorba, în principal, despre fosta exploatare/mină romană (adică de pe vremea Imperiului roman, ca să fie clar) şi nu de întreaga zonă Roşia Montană”, a scris pe Facebook Adrian Cioroianu, delegatul Permanent al României pe lângă UNESCO.

De asemenea, istoricul a subliniat că „înscrierea pe lista Patrimoniul Mondial NU EXCLUDE continuarea exploatării în zonă, cândva, în viitor, de către firme româneşti sau în parteneriate. În istoria recentă a UNESCO au fost cazuri de state care au decis modificarea/exploatarea unor situri, drept pentru care ele au fost retrase de pe lista Patrimoniului Mondial”.

Aşadar, câtă vreme situl este pe listă, exploatările nu se vor putea face, dar dacă se va dori ca aurul să fie extras, Roşia Montană ar putea fi declasată.

Conform Ministerului Culturii, lista Patrimoniului mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată apoi cu înscrierea următoarelor situri culturale: Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993); Biserici din Moldova (1993, 2010); Mânăstirea Hurezi (1993); Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999); Centrul Istoric Sighişoara (1999); Biserici de lemn din Maramureş (1999).

Proiect controversat

Roşia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munţilor Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate şi perioada medievală, în Epoca Modernă şi până în trecutul recent, scrie hotnews.ro.

Exploatarea minieră a împărţit comunitatea locală în două, încă din 1990, când compania canadiană Gabriel Resources s-a instalat în comună cu scopul de a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de argint, distrugând patru munţi masivi, inclusiv cu majoritatea rămăşiţelor romane. O parte din locuitorii satului apără această comoară, în timp ce alţii cred că doar extracţia ar salva zona, mai scrie sursa citată.

Prin filiala Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), din care statul român deţine 20%, compania canadiană prevedea folosirea a 12.000 de tone de cianuri pe an, un risc suplimentar pentru mediul înconjurător, potrivit experţilor.

Protestele de stradă ale românilor din ţară, dar şi din lume, au făcut ca proiectul să fie blocat. În 2015, Gabriel Resources a reclamat problema instanţei internaţionale a Băncii Mondiale de la Washington, cerând compensaţii de 4,4 miliarde de dolari. O soluţie în acest litigiu este aşteptată în anul 2022.

Acest proces i-ar fi făcut pe politicieni să se opună clasării sitului Roşia Montană. Potrivit unor surse citate de G4Media.ro, atât premierul Florin Cîțu, cât și liderul PNL Ludovic Orban ar fi pledat în coaliție pentru retragerea dosarului Roșia Montană de la UNESCO, pe motiv că statul ar risca să piardă procesul de arbitraj cu Gabriel Resources.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Ce se întămplă cu proiectul?
Întrebare de proști. "Moare" proiectul, asta se întâmplă.
Postat 27 Iulie 2021, 18:41 de KP
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2188 RON
  • 1 EUR = 4.9495 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON