Războiul din farfurie: Bihorenii vor plăti cu 40% mai mult pe masa de Paşti după creşterea fără precedent a preţurilor la alimente

Nu mai este nicio îndoială. Criza e aici. "Ceva se întâmplă. Nu doar că s-au scumpit toate, dar carnea, de exemplu, începe să nu se mai găsească. Într-o singură săptămână preţul pe bursă al carcasei de porc a crescut de la 1,4 euro la 2,4 euro pe kilogram şi nu se nici găseşte. În loc să se deschidă miercuri, bursa s-a deschis abia joi, pentru că nu avea ce tranzacţiona", spune administratorul societăţii Andromi, Sorin Mudura.

Mai puţin în farfurie

Mesajele liniştitoarele ale guvernanţilor privind securitatea alimentară a românilor se lovesc de realitatea din plasa de cumpărături. La aceiaşi bani, oamenii pun pe masă cu un sfert mai puţină mâncare decât în februarie anul trecut.

Valul scumpirilor a fost pornit de creşterea preţurilor combustibililor şi energiei, care măresc costurile de producţie, transport şi distribuţie. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, scumpirea gazului cu 44,94%, a energiei termice cu 20,99% şi a combustibililor solizi cu 27,24%  a urcat preţul la cartofi cu 30,58%, la ulei cu 26,1%, la mălai cu 19,32% şi la făină cu 16,38%.

"Am scumpit pâinea cu 10% din ianuarie, după ce ne-a venit factura de curent pe decembrie, iar săptămâna aceasta vom majora cu încă 10% preţul produselor cu amelioratori (n.r. - franzelă, patiserie) pentru că aceştia s-au scumpit", spune Patricia David (foto), acţionarul Vespan, producătorul pâinii de Salonta. Rezultatul? "Cine cumpăra înainte o pâine, astăzi ia doar jumătate".

Secetă mare

Scumpirea combustibililor, generată de creşterea cererii în procesul de repornire a economiei după pandemie, a fost accelerată de declanşarea războiului din Ucraina. Pe de o parte, scoaterea de pe piaţă a producătorilor ucraineni, care ocupă locul II în Europa, cu recolte anuale de 30 milioane tone de grâu, a scumpit cerealele. Pe de altă parte, sancţiunile impuse Rusiei au lăsat agricultura fără îngrăşăminte, iar recoltele vor fi mai mici.

"Costurile fermierilor s-au triplat, iar îngrăşămintele se scumpesc tot la trei zile. Tona de uree (n.r. - cel mai utilizat îngrăşământ pe bază de azot) a ajuns, de la 1.000 lei anul trecut, la 5.000 lei. Şi nici aşa nu se găseşte!", spune fermierul Dan Corbuţ (foto), care lucrează peste 3.200 de hectare.

Lipsa apei din sol afectează şi ea culturile. "N-a mai plouat cum trebuie din noiembrie. Grâul doar a răsărit, dar stagnează. Dacă seceta continuă, vom avea probleme", avertizează Corbuţ.

Efectele se văd deja. Din cele 22.000 de hectare semănate în Bihor cu rapiţă, pe jumătate din suprafaţă sămânţa s-a uscat în pământ. "Voi reînsămânţa cu floarea soarelui", spune fermierul. Iar cheltuielile mai mari înseamnă produse mai scumpe...

"Nu au oamenii bani"

Preţuri record anunţă şi producătorii de legume şi fructe. "Pământul de răsad s-a scumpit de la 75 lei la 110 lei balotul, îngrăşământul pentru livadă de la 1.600 lei la 4.200 lei tona, iar ghivecele din plastic pentru flori au sărit de la 2,5 lei la 4 lei bucata. În luna mai va trebui să dau cel puţin cu 20 lei kilogramul de roşii", spune fermierul Marcel Maxim, din Satu Nou.

Bărbatul anunţă vremuri grele: "Dacă anul trecut, de 8 martie, am vândut toate florile, anul acesta, la 1 leu mai mult, am dat doar jumătate. N-au oamenii bani".

Şi fructele se vor scumpi. "Producţia la măr, păr şi alun arată deocamdată bine, dar fructele vor fi mai scumpe. Merele vor ajunge de la 2 lei la cel puţin 4 lei kilogramul, asta dacă nu vine un îngheţ târziu de primăvară şi vor costa şi mai mult", spune Francesco Tomassi, un antreprenor care supraveghează exploataţii cu peste 50 hectare de livezi.

"Au pus lacăt pe şapte ferme"

Carnea va ajunge produs de lux. Grupul Nutrientul, cel mai mare producător din Bihor, a închis două ferme avicole de la Ciumeghiu şi Palota. "Nu am putut acoperi preţurile de producţie. Nu e vorba de creşterea costurilor doar cu energia, ci şi la toate materiile prime", declara luna trecută BIHOREANULUI patronul grupului Nutrientul, Iosif Pazuric (foto).

Aceeaşi soartă ar putea s-o aibă şi fermele de porcine, care se apropie de limita de jos rentabilităţii. "Zootehnia nu mai are viitor. Oamenii îşi vând animalele pentru că tona de borhot pentru vaci s-a dublat, de la 200 lei la 400 lei, iar un balot de siloz, pentru mai puţin de 30 de animale, s-a scumpit de la 200 lei la 300 lei. Anul ăsta s-a pus lacăt pe şapte ferme mari în Bihor", spune Alexandru Oltean, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Animale Domestice şi Păsări, care reuneşte circa 600 de exploataţii. În toamnă, de altfel, şi Oltean a renunţat la creşterea oilor ca să-şi poată întreţine cele 100 de vaci. "După mine, vine o criză de carne", spune el.

Zootehniştii confirmă că urmează scumpiri fără precedent. "Mielul, care anul trecut a fost 20 lei kilogramul, va fi acum 35 lei sau mai mult", spune fermierul Samuel Haiaş din Şuşturogiu.

Ciobanii nici nu-şi fac mari speranţe cu vânzările de Paşti. "Dacă vedem că nu trece, decât să vindem în pierdere mai bine ţinem mieii pe toamnă şi o să-i dăm la arabi", spune Haiaş.

Arşi la carne... 

Sărbătorile pascale vor fi mai scumpe ca niciodată. "Masa o să ne coste cu 40% mai mult", spune administratorul măcelăriei Andromi, Sorin Mudura (foto). "Anul trecut jambonul de porc era 38 lei kilogramul. Acum, dacă pe carcasa de porc dau 2,4 euro kilogramul, va sări de 50 lei. Pulpa de viţel s-a scumpit de la 34 lei la 54 lei, iar mielul va creşte de la 30 lei la aproape 40 lei".

Mudura e pesimist. "Carnea nu doar că s-a scumpit, dar se şi găseşte tot mai greu, pentru că ţările occidentale fac provizii. Dacă statul nu va interveni, românii vor ajunge să ia credit ca să aibă ce mânca", crede omul de afaceri.

Efectele se vor vedea în lanţ. "Firmele de catering şi organizare de evenimente, oricum afectate de pandemie, vor fi şi mai lovite. O să ajungem că o persoană care dă 100 euro la nuntă nici măcar nu şi-a plătit meniul", zice Mudura.

Constrânşi de situaţie, românii vor strânge cureaua. Potrivit procesatorului bihorean, "criza ne va învăţa să nu mai facem risipă şi să ne gândim de două ori ce punem în coş". Lecţie prin care bihorenii au mai trecut şi-n comunism, şi în anii 90...

RECORD
8,5% a fost rata inflaţiei în februarie, potrivit INS, depăşind vârful de 8,4% din ianuarie 2022

"NU EXISTĂ RISC DE CRIZĂ"
Oficial ne merge bine

În Bihor s-au însămânţat 62.000 hectare cu grâu şi 22.000 cu rapiţă şi urmează să fie înfiinţate 92.000 hectare de porumb, 30.000 de soia şi 7.000 de floarea soarelui. "Ne confruntăm cu un deficit de 40% de apă în sol, dar sperăm să plouă, iar plantele să-şi revină", spune şeful Direcţiei Agricole Judeţene Bihor, Nicolae Hodişan (foto).

Mesajele oficiale sunt optimiste. "România, în momentul de faţă, nu se află în niciun risc de a apărea o criză alimentară... Producem suficient de multă hrană pentru necesarul de consum al populaţiei", spunea săptămâna trecută ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Părerea acestuia o împărtăşesc şi marii retaileri. "Acum există un val de consum pe care nici noi nu îl înţelegem. Într-adevăr, produsele se scumpesc cu 1-2 lei, dar nu sunt diferenţe aşa de mari încât să se justifice achiziţii de baxuri de ulei ori făină, ca acum două săptămâni", spune directorul unui hypermarket.

Sociologul Dragoş Dărăbăneanu crede că penuria alimentară de care se tem românii este, de fapt, una de securitate: "Oamenii se simt ameninţaţi de pandemie, de război, de sărăcie, şi încearcă să se protejeze cum pot". Potrivit sociologului, "nu o să se moară de foame în secolul XXI în România, pentru că în situaţii extreme alimentele pot fi raţionalizate, dar oamenii - nu doar românii - nu stau să judece în situaţii de criză, ci reacţionează din instinct".