Rămâne cum am stabilit! Cel mai mare buget din istoria Oradiei, de 500 milioane euro, a fost votat fără nicio dezbatere publică

Indiferent că este vorba de o familie sau de o asociație de proprietari, democrația presupune formularea de propuneri pentru identificarea celei mai bune soluții. Când este vorba de banii comuni, consultarea devine obligatorie pentru cel pus să îi gestioneze. 

Primăria Oradea face, însă, excepție. „Nu am organizat o dezbatere publică pe buget pentru că nu ne-a cerut nimeni”, spune primarul.

Bugetul copy-paste 

Cel mai mare buget din istoria Oradiei, în valoare de 2,38 miliarde lei, echivalentul a aproape 500 milioane euro, a fost adoptat marțea trecută de Consiliul Local în doar câteva minute. Împărțirea banilor s-a făcut copy-paste după proiectul propus la jumătatea lunii ianuarie de primarul Florin Birta (foto). Profitând de majoritatea zdrobitoare a PNL din Consiliu și de concursul tacit al reprezentanților UDMR, edilul și-a adoptat bugetul fără ca măcar să îl fi susținut într-o întâlnire cu orădenii.

Evitarea dezbaterilor e cu atât mai rușinoasă cu cât Legea 52/2023 privind transparența decizională obligă administrațiile locale să aducă la cunoștința populației proiectele cu caracter normativ, să îi asculte propunerile și să organizeze discuții cu persoanele interesate.

Aceste prevederi minimale sunt întărite și de Legea 273/2006 privind finanțele locale, care obligă administrațiile la consultarea populației pe tema bugetului timp de 15 zile înaintea dezbaterii în consiliile locale. 

La dezbateri de formă...

Pentru a mima respectarea legii, conducerea municipalității a postat proiectul de buget pe site-ul Primăriei pe 13 ianuarie și l-a prezentat după alte trei zile într-o conferință de presă.

Până și calendarul adoptării trădează dezbaterile de formă. În condițiile în care introducerea în buget a unui proiect implică eliminarea altuia, conducerea Primăriei nu și-a lăsat timp deloc pentru analizarea propunerilor orădenilor. Aceștia au putut face sugestii până în seara de 30 ianuarie, iar bugetul a intrat în Consiliul Local a doua zi. 

De altfel, primarul Florin Birta a fost atât de „interesat” de solicitările orădenilor încât în săptămâna premergătoare a intrat în concediu, iar cu o zi înaintea ședinței a fost plecat la București. Nici vorbă să dezbată cineva bugetul cu orădenii!

... opoziție de formă 

Mimarea dezbaterii a fost sancționată de consilierii PSD. „Nu este normal! Alte primării, cum ar fi Cluj-Napoca, au organizat și dezbatere publică cu cetățenii, atât online, cât și față în față”, spune PSD-istul Liviu Sabău Popa (foto).

Totuși, inclusiv social-democrații protestează doar cu jumătate de gură. Cu excepția intervențiilor în plen, unde au pledat pentru majorarea burselor elevilor ori suplimentarea fondurilor pentru organizarea Zilei Copilului, pesediștii nu au transmis Primăriei nicio propunere scrisă care să declanșeze o dezbatere. „Nu avea niciun sens să facem propuneri. Orice inițiativă a opoziției este automat respinsă de majoritatea PNL”, se justifică, blazat, Sabău Popa.

„Am avut propuneri punctuale” 

Prin comparație, UDMR a acționat mai pragmatic. Udemeriștii au cerut Primăriei, printre altele, reabilitarea statuilor Ady Endre și Szigligeti Ede, amenajarea unei scene în spatele Teatrului, asfaltarea străzilor din Episcopia, reabilitarea școlii Szacsvay și finanțarea unor evenimente precum Festum Varadinum sau Ziua maghiarilor de pretutindeni.

„Am avut propuneri punctuale, iar o parte au fost acceptate. Să votăm «împotrivă» doar pentru că bugetul nu conținea toate ideile noastre ar fi o greșeală”, spune liderul grupului UDMR, Szabo Jozsef (foto).

Udemeriștii au votat proiectul de buget pentru că „nu conține chestii scandaloase”. Dar nici propunerile orădenilor de rând...

Orădenii cer, Primăria refuză

Spre exemplu, municipalitatea a primit de la orădeni, și nu numai, circa 140 de solicitări pentru finanțarea unei campanii anuale de sterilizare gratuită a câinilor și pisicilor fără stăpân. Solicitanții s-au mobilizat pe internet după ce pe 21 ianuarie o femeie a fost ucisă de câini în București. „Primăria Oradea ar putea rezolva această problemă civilizat, fără să se recurgă la metode inumane de suprimare a animalelor nevinovate”, a cerut un orădean din Velența.

Potrivit acestuia, sterilizarea unei pisici costă circa 200 lei, iar a unui câine cam 500 lei, dar măsura e singura decentă pentru limitarea numărului de animale din oraș.

Deși săptămânile trecute oamenii reclamau prin aplicația Oradea City Report prezența câinilor comunitari pe străzi precum Alexandru Vlahuță (în centru), Lanului (Nufărul), Cantacuzino (Rogerius), Gutenberg (Velența) și altele, primarul consideră nejustificate cererile. „În Oradea nu avem o problemă cu câinii fără stăpân”, spune Birta, care s-a spălat pe mâini promițând adăpostului Grivei - închis temporar la finele anului trecut din cauza relelor tratamente aplicate animalelor - „fondurile necesare pentru sterilizarea și microciparea câinilor care vor ajunge în adăpost”. Dar cam atât... 

Fără răspuns 

Dacă 140 de orădeni au eșuat în încercarea de a convinge Primăria să sterilizeze câinii vagabonzi, opoziția USR-istă a avut și mai puțină trecere. 

Organizația locală a acestui partid și-a reiterat cererea de anul trecut privind înființarea autobuzelor școlare gratuite pentru elevi, după modelul din Brașov, Cluj sau Timișoara, și a solicitat înființarea în fața școlilor a unei benzi Kiss & Ride.

„Prin desființarea unor locuri de parcare se poate înființa o bandă separată pe care părinții să oprească mașinile doar cât să-i ia portarii pe copii. În 20 de secunde mașina a pornit și vine alta”, explică vicepreședintele USR Bihor Mihai Șvab (foto).

Useriștii au mai cerut înființarea unei păduri urbane cu alei minimaliste pe amplasamentul Parcului 1 Decembrie, construirea unei parcări de domiciliu cu lift, pe structură metalică, într-una dintre zonele aglomerate ale cartierului Rogerius, reportarea pentru acest an a sumelor necheltuite anii precedenți din bugetarea participativă, triplarea la 1 milion de lei a bugetului oferit ONG-urilor și suplimentarea cu 4 milioane lei a bugetelor școlilor și grădinițelor pentru achiziționarea de hârtie igienică și săpun. 

Propunerile au rămas fără efect. „Deși ne-am adresat în scris, cu număr de înregistrare, nu am primit niciun răspuns și nici nu ne-am regăsit propunerile în buget”, spune Șvab.

„Vom organiza noi!”

Contactat de BIHOREANUL, primarul Florin Birta spune că „unele propuneri primite au fost incluse în buget, iar altele ar putea fi cuprinse pe viitor”. Cele mai multe, însă, cum ar fi și autobuzele școlare sau banda Kiss&Ride, au fost respinse ca nefezabile. „În acest moment sunt șantiere în tot orașul. Nu avem cum să luăm astfel de măsuri, mai ales în zona centrală, unde e foarte aglomerat”, spune Birta.

În ciuda evidenței, primarul susține că nu fuge de întâlnirile cu orădenii: „Am spus de la bun început că în momentul în care un ONG sau o persoană solicită o dezbatere o vom organiza. N-a solicitat nimeni”. Edilul nu exclude ca orădenii să nu fi cerut o dezbatere pentru că „s-ar putea să fie mulțumiți cu bugetul așa cum este”.

Pentru a pune capăt discuțiilor, Birta promite că anul viitor etapa consultării publice va cuprinde și o dezbatere față în față cu orădenii. „Chiar dacă nu va cere nimeni, o vom organiza noi”, spune el. Astfel, chiar dacă nu își vor vedea neapărat propunerile materializate, măcar orădenii vor ști că acestea au fost ascultate...

UN BUGET RECORD
Pe ce merg banii orădenilor

Potrivit bugetului adoptat săptămâna trecută, municipalitatea se bazează în 2023 pe venituri de 2,38 milioane lei la care se adaugă excedentul de 51,8 milioane lei de anul trecut. Una dintre cele mai importante surse de venit este cota din impozitul pe venitul global ce revine orașului din salariile orădenilor, în creștere de la 319 milioane lei, cât era anul trecut, la 363 milioane lei.

Potrivit primarului, trendul reflectă dezvoltarea economiei locale, arătând că „ori fondul salarial, ori numărul locurilor de muncă crește de la an la an”.

În ce privește cheltuirea bugetului, 54% din sumă (1,3 miliarde lei) va asigura funcționarea instituțiilor, iar 46% (1,1 miliarde lei) va fi folosită pentru dezvoltare.

Topul celor mai mari investiții din acest an este deschis de cea de-a treia etapă de reabilitare a rețelelor de termoficare (138,1 milioane lei), trecerea cartierului Nufărul pe un mix de încălzire cu apă geotermală (122,6 milioane lei) și construirea celor șase pasaje subterane din Piețele Cetății și Gojdu (106,8 milioane lei).