URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 13 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am tot ezitat să vorbesc despre proiectul cu ţepi de deasupra parcării din Centru pentru că, sincer, la fel ca şi colegul meu Lulu Cremeneanu, nu prea pricep proiectul. Nu că nu ştiu citi nişte planşe, dar nu mă dumiresc nicicum cum va să funcţioneze instalaţia aceea. Din start văd o hibă uriaşă din punct de vedere al punerii în operă...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
I-am zis-o, încă din faza în care încă oscila (sau nu voia să confirme ce plănuiește), că e condamnat să candideze la Consiliul Județean. Bolojan era condamnat să preia Județul fiindcă doar el poate să repare, într-un timp record și cu barda, ceea ce au stricat acolo o serie de nepricepuți, corupți și ticăloși, dintre care nu cei din urmă sunt chiar înaintașii săi liberali (liberali după carnetul de partid, căci nu aveau decât anvergura unor popi de țară).
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Cu cariera politică limitată de la centru, Ilie Bolojan pare să-şi fi atins poziţia maximă în partid. Popularitatea sa la nivel naţional ca primar harnic acţionează parcă împotriva sa în PNL. Sondajele spun că nu ar fi avut probleme să câştige un nou mandat la primărie şi să tragă după el o majoritate confortabilă în Consiliul Local, dar nu cred că-şi doreşte să ajungă cel mai longeviv primar din România...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre candidatura surpriză a lui Ilie Bolojan la președinția Consiliului Județean Bihor?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curţii Constituţionale, prevede că izolarea unei persoane fără acordul acesteia se poate dispune doar pentru 48 de ore, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului străbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale.

Psihologul Mihaela Heciu: "Distanţarea socială nu înseamnă distanţare emoţională". Cum să scăpăm întregi la cap din pandemie?

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Virusul cu care se luptă acum o lume întreagă este cât se poate de ticălos. Ameninţându-ne sănătatea, luându-ne joburile şi tăindu-ne conexiunea directă cu prietenii, se joacă inevitabil şi cu mintea noastră. Specialiştii avertizează că numărul cazurilor de anxietate şi atacuri de panică este în creştere, iar Organizaţia Naţiunilor Unite spune că s-ar putea ajunge chiar şi la o criză a sănătăţii mintale la nivel global.

Într-un interviu acordat BIHOREANULUI, psihologa orădeană Mihaela Heciu, cu o experienţă de peste 20 de ani în profesie, care activează atât în sistemul de sănătate local, la Spitalul CFR, dar şi în cabinetul privat, explică prin ce încercări trecem, la nivel psihic, în această perioadă şi cum să le stăpânim, vorbind totodată despre ce e în mintea "conspiraţioniştilor" care neagă existenţa pandemiei de Covid-19. 

"Frica este normală"

-    Numeroşi specialişti au avertizat, iar unii am şi simţit pe propria piele, că pandemia ne-a afectat psihicul. Ce s-a întâmplat cu noi în aceste luni? 
-    Ne confruntăm cu o situaţie necunoscută întregii umanităţi, iar frica este normală şi, fiindcă virusul ne ameninţă chiar viaţa, justificată. S-a produs, la început, o panică generală, au apărut informaţii că virusul e letal, că se transmite uşor, că nu există antidot. Mulţi au luat atunci decizii: "Ne închidem în case, ne facem provizii şi nu mai ieşim". Am oscilat între panica fantastică de genul "vom muri cu toţii!", până la a apleca urechea la "conspiraţioniştii" care spun că nu există nicio boală. Unii au rămas cantonaţi într-o tabără sau alta, dar eu spun că majoritatea au încercat să se informeze din surse credibile, să asculte lumea medicală. Au încercat, în noianul acesta de iraţionalitate, să fie raţionali. 

-    Ce efect a avut izolarea asupra familiilor? În alte ţări s-a anunţat creşterea numărului divorţurilor... 
-    Limitarea libertăţii de mişcare are consecinţe emoţionale. Nu mai poţi merge la serviciu, la o plimbare, la o cafea cu prietenii. Înainte, într-o situaţie normală, te încărcai cu stres, cu griji, cu gânduri, dar puteai să te şi descarci, chiar şi la o cafea cu prietenii. Acum nu mai ai unde, deci persoana de lângă tine trebuie să ţină locul multor persoane. În cuplurile în care relaţia era funcţională, această perioadă a fost foarte bună. Au avut timp să povestească, să se ocupe de copii. În cuplurile disfuncţionale, toate conflictele s-au exacerbat. Când stăm 24 de ore pe zi împreună avem timp suficient, inclusiv pentru dispute... 

-    Se anticipează creşterea incidenţei tulburărilor anxioase, a atacurilor de panică. Cum le evităm? Ne putem controla?
-    Teama de microbi şi de boli ni s-a activat justificat. Însă, ca orice fobie, dispare prin desensibilizare progresivă, adică prin expunerea la stimulul care ne produce teama. Atenţie! Asta nu înseamnă că ne ducem şi stăm în faţa unui om bolnav de Covid-19. În schimb, ne e teamă, de exemplu, să ieşim din casă că ne infectăm. Suntem nevoiţi, totuşi, să mergem la cumpărături, aşa că ne luăm măsuri de protecţie, ne spălăm, ne dezinfectăm şi vedem, apoi, că nu s-a întâmplat nimic. Aşa, încet, încet, ne vom desensibiliza. E adevărat că în fiecare zi ne vom expune unui risc minimal de infecţie, dar ne vom obişnui cu el.

-    Este bine să se evite "bombardamentul" de informaţii pe această temă?
-    Eu le-am recomandat clienţilor mei asta de la început: "Vă rog să nu vă alimentaţi psihicul cu ştiri foarte multe. Alegeţi un interval orar în care să vă informaţi dintr-o sursă, una singură, credibilă. Nu staţi toată ziua cu ochii pe reţelele de socializare, online sau în faţa televizorului, căci acest lucru nelinişteşte". Nu le recomand să nu se informeze, dar să nu-şi concentreze toată energia pe asta. În schimb, trebuie să-şi facă un plan de viitor, fie cât de mic: să cumpere o haină, să facă ordine în grădină, să zugrăvească în casă. Viaţa merge mai departe. Când nu ai activităţi, îţi laşi mintea virusată şi parazitată de gândurile negative. Nu le blochezi, nu pui nimic în loc. E interesant că, de multe ori, creierul funcţionează ca un duşman al nostru. 

La plimbare... ca filosofii

-    Şcolile sunt închise, iar copiii trebuie să se obişnuiască şi ei cu noua realitate, inclusiv cu lecţiile online. Cu ce probleme se confruntă copiii? Ce le recomandaţi părinţilor? 
-    E important ca părinţii să ştie că sunt reperul copiilor. Dacă îţi vezi părintele îngrijorat, îţi spui că şi tu ai motive să fii. Şi copiilor le-a lipsit întâlnirea cu prietenii, ieşirea la un fotbal. Pe de altă parte, generaţia tânără petrece mult timp online, socializează prin jocuri. Am un copil adolescent şi ştiu asta. Oricum, părinţii trebuie să le explice situaţia şi cât sunt de importante regulile când ieşim din casă. Mai problematic va fi cu adolescenţii, căci cei mici ies cu părinţii. Adolescenţii aveau ritualuri, se îmbrăţişau, se pupau. Eu sunt sigură că sunt ingenioşi şi inventivi să găsească alte formule de salut. De altfel, noi toţi vom găsi modalităţi să ne exprimăm afecţiunea, prietenia şi simpatia de la distanţă. Acest termen de distanţare socială este dur şi sperie. Lumea trebuie să realizeze că distanţare socială nu implică şi distanţarea emoţională. Faptul că suntem cu un pas mai în spate şi păstrăm o distanţă fizică nu înseamnă că nu suntem la fel de afectuoşi, de prieteni. 

-    Pandemia i-a afectat cel mai tare pe bătrâni. Ce efect a avut separarea de cei dragi pentru ei? Cum pot familiile să-i aline? 
-    Persoanele vârstnice sunt mai predispuse la depresie şi anxietate. Pentru ei a fost cumplit să nu-i vadă pe cei dragi, să nu-şi facă programul zilnic. Comunicarea cu ei e foarte importantă şi benefică. 

-    Ce aţi recomanda oamenilor, în general, pentru a-şi proteja sănătatea mintală? 
-    Panaceul este plimbarea. Nu trebuie neapărat să faci exerciţii fantastice, iar meditaţia, spre exemplu, este greu de făcut fără îndrumare. Plimbarea are un efect terapeutic extraordinar, e cea mai veche activitate umană, iar centrul nervos al mersului şi centrul nervos al anxietăţii sunt în aproximativ aceeaşi zonă a creierului. Şi filosofii, când se aflau în impas, se plimbau să-şi golească mintea. Din 15 mai, deci, putem să ne aerisim mintea şi sufletul. Pe scurt, îndemnul este: să ne bucurăm de lucrurile simple! Pare o banalitate, dar nu e aşa. Vedem acum, în acest context, că, într-adevăr, viaţa e alcătuită din aceste lucruri mărunte. Oamenii nu au nevoie de reţete complicate pentru a avea o viaţă de calitate, ci de activităţile umane, simple. Am văzut în perioada aceasta că am avut masa plină şi am putut să ne uităm la 100 de filme, dar am suferit că nu am putut să ne plimbăm, să ne vedem prietenii. Ceea ce am făcut în ultimii ani n-a fost chiar înspre binele individului, ci pentru progresul tehnologic şi ştiinţific. Am fost mereu stresaţi, pe fugă, în maşină, nu am avut timp să mâncăm... 

-    Există şi efecte pozitive aduse, indirect, de Covid?
-    Da. Faptul că ne-am resetat un comportament în care eram forţaţi să facem totul repede. Acum, încercăm să facem lucrurile mai pe îndelete. Vom respecta nişte programări. Vom merge la ora exactă inclusiv la frizer, nu vom mai fi nerăbdători la ghişee. Şi, cum spuneam, întoarcerea la lucrurile simple... 

Conspiraţii, după mintea fiecăruia 

-    Cum se poate explica discrepanţa dintre atitudinea cetăţenilor? De ce unii respectă regulile, iar alţii le ignoră? 
-    Totul pleacă din adâncul nostru, ca experienţe, valori, convingeri. E o discuţie mai amplă, dar vor fi întotdeauna oameni care respectă şi oameni care nu respectă regulile. Eu cred că în spaţiile comune, la magazine, în hoteluri, se vor găsi modalităţi civilizate de a le spune acestora din urmă că trebuie să respecte regulile jocului, altfel nu vor fi serviţi. 

-    Sunt români, şi nu puţini, care cred cu tărie că totul e o conspiraţie, pusă la cale de Bill Gates, cu reţele 5G, vaccinuri cu chipuri... Cum apar conspiraţiile şi ce îi determină să le creadă, în ciuda adevărurilor ştiinţifice? 
-    Mintea omului întotdeauna încearcă să dea sens şi semnificaţie oricărei întâmplări. Trebuie să avem o poveste despre fiecare întâmplare din viaţa noastră. Psihologia cognitiv-comportamentală vorbeşte despre cogniţiile iraţionale - nişte convingeri, valori, credinţe care nu au suport logic şi care produc emoţii şi comportamente disfuncţionale. Cu toţii cădem, la un moment dat, în capcana asta, oricât de raţionali am susţine că suntem. La baza lor sunt erorile cognitive, iar una dintre ele este gândirea prin filtrare mintală, adică ignorăm evidenţele şi tragem concluzii care să se potrivească cu perspectiva noastră.

-    Totuşi, când sănătatea e clar ameninţată, nu ar trebui ca şi aceste persoane să perceapă realitatea?
-    Aţi spus bine: ar trebui. Dar nu putem, pentru că aceste cogniţii iraţionale există, aceste erori cognitive sunt în noi. Ar fi bine să gândim aşa, dar nu putem. Eşti conştient că sunt 17.000 de îmbolnăviri şi 1.000 de decese şi totuşi alegi doar datele care îţi susţin ţie teoria. Aşa funcţionează psihicul uman. Aţi cunoscut persoane care şi înainte de pandemie spuneau "nu-i adevărat, sigur cineva are un interes", chiar şi dacă era vorba de un act de caritate. Tot o teorie a conspiraţiei era, dar la nivel mai mic. Mai avem un alt tip de eroare cognitivă şi anume gândirea de tip catastrofal: "Vom muri cu toţii!". Toate sunt formate în copilărie şi în adolescenţă, vin din educaţie şi din moştenire transgeneraţională, poate un pic şi din cultura fiecărui popor. Sunt nişte mecanisme foarte complexe. Nu poţi să-l convingi pe acest om că are gânduri iraţionale, eventual doar într-un cabinet la psiholog. Teoriile conspiraţiei pot fi şi un mecanism de evitare a situaţiei reale. Adică, nu vrem să ne confruntăm cu pandemia, căci nu am putea face faţă emoţional unei astfel de încercări. 

Libertate pentru sine, respect pentru ceilalţi

-    Ce efect va avea la nivel psihic relaxarea care a început în 15 mai? 
-    Viaţa ni se redefineşte în această perioadă între alte limite. Cu siguranţă efectele acestei libertăţi vor fi pozitive asupra psihicului nostru. Acum, putem să ne plimbăm cu cineva, să povestim, la o distanţă corespunzătoare, să alergăm, să mergem cu bicicleta. Multe aspecte ale anxietăţii se vor remite. 

-    Consideraţi că suntem pregătiţi pentru noile reguli? Avem "în sânge" distanţarea socială? În alte ţări numărul bolnavilor a crescut după relaxarea măsurilor.  
-    Nu ştiu dacă deţin răspunsul. N-am fost pregătiţi nici pentru pandemie. N-a fost pregătit tot mapamondul, nici ţări mai civilizate. Cred că e de dorit ca fiecare să înţeleagă că este liber să facă ce vrea, atât timp cât nu afectează libertatea şi sănătatea celor din jur. Nu e plăcut să porţi mască, dar ne protejează şi pe noi, şi pe ceilalţi. Oamenii trebuie să fie conştienţi că, da, avem această libertate, ne bucurăm din tot sufletul de ea, dar trebuie să arătăm şi respect pentru ceilalţi. 

-    Se adresează oamenii, în această perioadă, psihologilor? Dar cadrele medicale?
-    Lumea apelează şi doreşte ca măcar telefonic să comunice, deşi şedinţele nu sunt la fel la telefon. În ceea ce priveşte personalul medical, pot spune că nu i-a cuprins panica. Am văzut că asta s-a întâmplat în alte judeţe. Din fericire, în judeţul Bihor autorităţile au luat măsurile potrivite şi nu a fost o explozie a numărului de cazuri, aşadar nu s-a ajuns ca personalul medical să fie copleşit. Sigur, a existat teamă în confruntarea cu un virus nou. 

-    Cum credeţi că s-a schimbat în ultimele luni relaţia oamenilor cu biserica? Cu Dumnezeu...
-    Cei care au crezut, cred în continuare. Ateii rămân în continuare atei. Sigur că, pentru psihicul nostru, este mai uşor să ai un reper, să ai cui să-i adresezi o grijă, o doleanţă. Poate să fie biserica, preotul, un psiholog... Avem nevoie de un spaţiu spiritual în care să ne putem descărca. Ateii poate cred în destin, în univers. Fiecare crede în ceva, nu neapărat în religiile tradiţionale. Fiecare avem un sistem de valori şi de credinţe. Unii, în 2020, mai cred şi acum în vrăjitoare. Atunci de ce n-ar crede în teoria conspiraţiei cu reţelele 5G?

-    Un gând apăsător e acela că nu vom scăpa prea curând de coronavirus. Cum putem convieţui cu existenţa virusului? 
-    Am şi început să o facem. Am început să ne obişnuim cu faptul că vom coexista cu acest virus, aşa cum coexistăm cu miliarde de viruşi şi bacterii. Oamenii raţionali, cei care încearcă să vadă obiectiv situaţia, s-au detensionat. 

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1087 RON
  • 1 EUR = 4.8357 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON