Săptămâna trecută, Oradea a găzduit în premieră adunarea generală a Reţelei Art Nouveau, o comunitate cu 22 de oraşe, din 16 ţări, care au moştenit reale bijuterii arhitecturale. Printre specialiştii care au admirat oraşul s-a numărat şi preşedintele reţelei, Théo Huguenin-Elie, filolog, filosof şi, totodată, din 2013, primar în oraşul elveţian La Chaux-de-Fonds.
Surprins de multitudinea şi spectaculozitatea clădirilor Art Nouveau din Oradea, Théo Huguenin-Elie a mărturisit că a văzut în oraş şi exemple de lucrări prost executate. Greşeli de pe urma cărora orădenii ar trebui să înveţe...
Reţea încă de la origine
- De ce a fost necesară o Reţea Art Nouveau? Care este rolul ei?
- Reţeaua Art Nouveau a fost înfiinţată în urmă cu 20 de ani, iar azi are membri de la Oradea la Alesund (Norvegia), de la Aveiro (Portugalia) la Riga (Letonia), dar şi din afara Europei - Havana. Reţeaua îndeplineşte mai multe necesităţi. Cea dintâi este şansa instituţională a oraşelor de a participa la proiecte de anvergură, cu posibilitatea de a absorbi fonduri europene. A doua este o necesitate de coerenţă şi conexiune. Curentul Art Nouveau a debutat la începutul secolului XX, în plină revoluţie industrială, ca un limbaj standardizat care s-a personalizat. Filonul particular a fost dat de specificul local: în Catalonia a declanşat modernismul, în Germania judgenstilul, în Austria seccesionul, iar în oraşul meu, La Chaux-de-Fonds, stilul sapin. Dar toate aceste particularităţi au fost în rezonanţă, fiecare maestru Art Nouveau a ştiut foarte bine ce a produs alt maestru. Aşadar, ideea unei reţele a existat de la origini.
- Oradea e singurul membru din România. Cu ce ne ajută această calitate?
- Beneficiile sunt de recunoaştere a patrimoniului de excepţie, de vizibilitate şi de schimburi de bune practici.
- Reuşeşte reţeaua să fie şi un promotor turistic?
- Nu şi-a propus asta, dar reuşeşte în mod indirect, oferind soluţii pentru conservarea şi valorizarea patrimoniului.
Oradea, model unicat
- Ce ştiaţi despre Oradea până acum şi ce impresie v-a făcut, după ce l-aţi văzut?
- În toamnă, am fost la Szeged şi mi-am imaginat că Oradea seamănă. Marea surpriză a fost diversitatea Art Nouveau din Oradea, nu am mai întâlnit-o nicăieri. Regăsim toate particularităţile curentului, un mozaic unic şi magnific.
- Aţi identificat şi o clădire preferată?
- M-a impresionat casa Markovits Mathezer (foto), cu diversitatea materialelor şi combinaţia cu stilul nordic. Un amestec coerent excepţional! M-am bucurat să aflu că va fi reabilitată.
- Primăria Oradea obligă proprietarii imobilelor Art Nouveau să le reabiliteze, chiar sub sancţiunea executării. Aţi mai regăsit acest exemplu?
- Nu. În general, clădirile Art Nouveau sunt restaurate cu ajutor financiar de la stat, ajutor care este însoţit de o exigenţă uriaşă în calitatea lucrărilor.
Comunismul a sacrificat centrele vechi
- În Elveţia se iau măsuri sancţionatorii faţă de cei care nu îngrijesc patrimoniul arhitectural pe care îl deţin?
- (zâmbeşte) În Elveţia nu este posibil să se întâmple aşa ceva. Toate imobilele Art Nouveau sunt clasate ca monumente şi s-au restaurat cu subvenţii de la stat.
- Cunoaşteţi exemple ale altor oraşe cu patrimoniu Art Nouveau neglijat decenii întregi, cum s-a întâmplat la noi în comunism, şi care să fi fost reabilitat ulterior?
- În unele oraşe, prin programele de sistematizare, comunismul a sacrificat centrele vechi. În altele, a neglijat restaurarea lor şi a fost, de fapt, o formă de conservare. Oradea face parte din al doilea model şi trebuie să ştie că a fost o şansă.
- Aţi menţionat, într-o conferinţă de presă, că aţi observat în Oradea şi lucrări de restaurare inoportune. La ce v-aţi referit?
- Nu vreau să stigmatizez o clădire, dar într-adevăr am văzut situaţii unde restaurarea s-a făcut prea repede sau s-a întins prea mult. De exemplu, s-au folosit culori care nu au nicio legătură cu originea sau au dispărut pardoseli originale, ceea ce a creat discrepanţe nedorite. Dar se vede că în oraşul dvs. există bunăvoinţă. Am văzut lucrări de calitate în impresionantul Palat Vulturul Negru.
Soluţia elveţiană
- Ca mulţi alţi europeni, şi românii privesc Elveţia cu admiraţie. Dvs. ce soluţii "elveţiene" recomandaţi Oradiei?
- Trebuie să cunoaşteţi valoarea patrimoniului pe care îl aveţi, iar apoi să asiguraţi conservarea. Dar fără grabă şi cu exigenţă în privinţa calităţii. Înţeleg dorinţa administraţiei şi a cetăţenilor de a accelera, dar este nevoie de prudenţă. I-am spus asta şi domnului primar Bolojan şi mi-a spus că este conştient şi vrea să vegheze îndeaproape la calitatea lucrărilor.
- Dacă aţi fi primar în Oradea, ce schimbări aţi face urgent?
- M-aş asigura că există preocupare să păstrăm elementele originale. Nimeni nu vine la Oradea să vadă ceva nou, toată lumea vrea să vadă martorii trecutului.
A consemnat Adriana Totorean
.jpg "Regii în Bihor: În perioada interbelică, familia regală a vizitat de mai multe ori Oradea şi Bihorul. Ce statui s-au ridicat în urma lor (FOTO)")
.jpg "Orădeanca Alesia Toma de la ACS Olimpikus a devenit campioană naţională de judo şi va reprezenta România la Balcaniada din Macedonia de Nord")
.jpg "Rezultate bune pentru sportivii Clubului orădean Wolf la concursul de taekwando din Ungaria")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.