Prima zi din an, prima sărbătoare: Ce tradiții au românii de Sfântul Vasile

Pe 1 ianuarie, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile, episcop de Cezareea și considerat ocrotitorul săracilor.

Peste 530.000 de oameni din România îi poartă numele, mai precis 435.346 bărbaţi şi 77.840 de femei.

Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea şi provenea dintr-o familie creştină bogată. De tânăr, el s-a remarcat prin cunoștințele sale în filosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică, fiind considerat părintele monahismului oriental, potrivit libertatea.ro.

Moștenitor al unei averi impresionante, el a început să acorde atenție sărmanilor. A fost primul ierarh care a înființat pe lângă biserici aziluri și spitale pentru săraci, dar și leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor.

Prima zi și prima sărbătoare din an are dedicate și obiceiuri aparte în România. Considerată un moment propice pentru practicile magice, deoarece marchează simbolic începutul unui nou ciclu de viață, de Sf. Vasile fetele obișnuiau să facă punți - ramuri de măr dulce, legate cu busuioc, o pară de argint cu fir de ață roșie, un inel, o batistă și un șir de mărgele - care se puneau afară, ca să viseze cu cine se vor mărita. Dacă puntea era plină de brumă, ursitul era un om bogat.

Un obicei popular, în special printre copii, este sorcovitul. Pe vremuri făcută din nuiele înverzite, azi din flori de hârtie, sorcova se lovește ușor de umărul gazdei, în timp ce se recită versurile specifice, simbolul său fiind transmiterea de bogății.

Un alt obicei este cel al Dezlegării de An, care presupune că cete de feciori colindă ulițele și fac gălăgie cu bice, buciume sau oale, pentru a înlătura cele rele: seceta, insectele dăunătoare, etc.