Parlamentul începe dezbaterile la Legea insolvenţei pe persoană fizică: Care sunt condiţiile

Criza francului elveţian a declanşat în mediul politic o căutare febrilă de soluţii. PNL a propus şedinţă de urgenţă a Parlamentului pentru dezbaterea unui proiect de lege a insolvenţei pe persoană fizică.

Proiectul, adoptat tacit de Senat, prevede că datornicii îşi pot cere singuri insolvenţa în anumite condiţii, dar şi creditorii pot cere insolvenţa unui debitor.

Se califică pentru insolvenţă orice român care are cel puţin două datorii, de exemplu rata la bancă şi chiria, mai mari de 30 de zile şi care poate dovedi că este incapabil să le plătească.

Acesta adresează o cerere instanţei, unde îşi declară toate bunurile, cum ar fi mobila, electrocasnicele sau maşina. De asemenea, îşi declară salariul şi lucrurile pe care le-a vândut sau donat în ultimii trei ani.

Apoi se întocmeşte un plan de redresare pe cinci ani. Planul trebuie să acopere cel puţin 40% din suma pe care clientul o datorează băncii. În cazul unui împrumut cu ipotecă, banca trebuie să primească o sumă cel puţin egală cu valoarea de piaţă a imobilului. În baza acestor coordonate, datornicul va stabili cât din salariul său alocă pentru plata datoriilor şi ce bunuri scoate la vânzare.

În baza acestui plan, instanţa decide dacă aprobă sau nu insolvenţa. Dacă aprobă, timp de cinci ani, clientul nu poate fi executat silit, dar un administrator judiciar îi va urmări fiecare pas. În această perioadă, datornicul nu îşi mai poate înstrăina bunurile şi nu are voie să refuze oferte de muncă.

Avantajul este că, dacă respectă planul, la finalul celor cinci ani datoriile îi sunt şterse.

Dacă banca nu aprobă planul, clientul intră direct în faliment. I se lichidează toate bunurile: casa, maşina şi obiectele de valoare. În tot acest timp, rămâne doar cu o alocaţie nu mai mare de salariul minim pe economie. Avantajul este că datoriile rămase la final îi sunt şterse.