Dacă în viaţa de zi cu zi sunt mai greu de recunoscut - poate doar după faptul că nu poartă măşti -, adepţii teoriilor conspiraţiei sunt cât se poate de vizibili în mediul online, unde sunt gata să se "lupte" cu oricine pe tema Covid-19. În ochii lor, cei care cred în pericolul real al răspândirii virusului sunt "proşti", "vânduţi" şi "mincinoşi".
Pandemia provocată de noul coronavirus a provocat, indirect, o alta destul de periculoasă. Pandemia conspiraţiilor, a "ştirilor" false, care duce la nerespectarea regulilor şi, pe termen lung, la răspândirea bolii. BIHOREANUL a făcut o incursiune în lumea conspiraţiilor şi a aflat, de la specialişti, ce le face atât de populare...
"Vinovatul" Bill Gates
De la izbucnirea epidemiei de Covid-19, teoriile conspiraţiei au "explodat" şi ele. Asta pentru că despre virus se ştie încă prea puţin, fapt ce lasă loc speculaţiilor. Ideile fanteziste despre felul în care a apărut, cum s-a răspândit, presupusele interese şi "oamenii răi" din spatele întregii poveşti s-au distribuit rapid la nivel global, prin tot felul de reţele.
Sunt câteva teorii deja faimoase, deşi nu conţin pic de adevăr: Bill Gates a creat virusul pentru ca apoi să dezvolte un vaccin pe care să-l facă obligatoriu; acelaşi Bill Gates vrea să introducă cipuri prin injecţii pentru a putea monitoriza oamenii; într-un fel neştiut, virusul ar fi rezultatul implementării reţelelor 5 G (în Marea Britanie unii au dat foc stâlpilor)...
O altă teorie răspândită recent în România e aceea că, sub o formă sau alta, termoscanarea la intrarea în magazine şi instituţii ar putea avea un efect nociv asupra oamenilor. "Termoscanarea e făcută de la distanţă, nu-ţi ia datele, nu-ţi ia CNP-ul de pe frunte, îţi ia temperatura, nu-ţi face absolut nimic", a simţit dr. Raed Arafat, şeful DSU, nevoia să clarifice.
Totu-i pe bani!
O teorie a conspiraţiei care a "prins" în Bihor - deşi nu există nicio dovadă care să o susţină - este aceea că se plătesc bani buni pentru "umflarea" statisticilor privind cazurile de îmbolnăvire şi de deces din cauza Covid-19. Iniţial se trâmbiţa că medicii vor să mărească numărul pacienţilor de Covid ca să poată primi bonusul acordat de stat celor îi îngrijesc pe aceştia (deşi plata se face, de fapt, indiferent de numărul pacienţilor).
Ulterior, în spaţiul public a început să circule o altă variantă: unii "auziseră" că medicii (ba legişti, ba de la DSP) încearcă să-i convingă, mituindu-i ba cu 3.000 lei, ba cu 5.000 lei, pe cei care au decese în familie să accepte să se "treacă" oficial în acte faptul că morţii au avut Covid-19, un lucru absurd, dat fiind că familiile nu sunt consultate în privinţa diagnosticelor. În plus, cazurile sunt monitorizate atent şi există teste care să confirme prezenţa virusului.
Virus ignorat
Recent, într-o emisiune la Digi FM, un orădean a sunat şi i-a spus lui Lucian Mîndruţă că el cunoaşte chiar două cazuri de încercare de "mituire" a familiei, deşi n-a putut produce dovezi. "L-am confruntat, i-am zis că minte", a mărturisit jurnalistul, opinând că la mijloc e o "diversiune internă", oamenii fiind puşi să propage minciuni pentru a discredita autorităţile. Acelaşi lucru l-a susţinut şi ministrul de Interne, Marcel Vela, spunând, tot fără dovezi, că în spate ar fi "cercuri de interese economice".
O altă teorie care circulă şi prin Oradea este aceea că, de fapt, măştile de protecţie n-ar ajuta la nimic, ci sunt un simplu "business". Mulţi minimalizează impactul virusului, redând statistici care arată câte persoane mor de cancer sau de alte boli. Alţii spun că impunerea regulilor minimale de prevenţie înseamnă că autorităţile vor să "controleze psihologic" populaţia. În mediul online circulă şi teoria falsă că cei care suferă de alte boli nu sunt deloc trataţi, nefiind primiţi în spitale din cauza pandemiei.
Indiferent ce versiune a poveştii cu "interese la mijloc" adoptă, majoritatea "conspiraţioniştilor" ajung la aceeaşi concluzie, una periculoasă: virusul nu există sau, dacă există, este inofensiv, iar totul e o mare manipulare, doar că nu pot spune exact în ce scop.
Războinicii "adevărului"
Cei care îmbrăţişează astfel de idei "conspiraţioniste" nu sunt calmi, toleranţi sau dispuşi la dezbateri, ci trec direct la înjurături şi invective. Spre exemplu, un orădean l-a făcut "mincinos" şi "manipulator" pe jurnalistul Cătălin Tolontan, pe pagina sa de Facebook, fiindcă a distribuit un articol din ziarul pe care-l coordonează, Libertatea, ce punea sub semnul întrebării unele mărturii despre "mituirea Covid-19".
De altfel, de o bună perioadă de timp, orice ştire pe tema coronavirus publicată de site-urile locale stârneşte valuri de comentarii care exprimă revoltă şi neîncredere. Câteva exemple de pe pagina de Facebook a BIHOREANULUI: "Minciună! Hai mai terminaţi cu prostiile! Nu vă e ruşine?", "Foarte multă boală să aveţi toţi ăştia care sunteţi slugile masonilor", "Mincinoşii mai vor bani de la UE. Fiecare bolnav de Covid aduce bani", "Cât dă UE pe cap de bolnav Covid?", întreabă un bihorean, "3.000 de lei la cei care nu au avut", îi răspunde un altul.
Coaliţia conspiraţiilor
În urma unui studiu pe care l-a realizat recent, sociologul orădean Adrian Hatos (foto), profesor universitar, a concluzionat că "aproximativ 40% din populaţia online, adultă, a României crede într-o versiune sau alta a conspiraţiei despre Covid-19". "E foarte mult, dat fiind că populaţia online e mai educată", spune sociologul. Sondajul arată că "adeziunea la teoriile conspiraţiei apare ca un simptom clar al lipsei de încredere, inclusiv al încrederii în Guvern, şi se manifestă mai puternic la categoriile marginale din punct de vedere socio-economic".
"Cei care fac agitaţie sunt nişte activişti ai panicii morale. Ce e interesant este că acum, cu virusul acesta, s-au aliat toţi: cei care sunt cu povestea cu anti-homosexuali s-au aliat cu rasiştii, cu anti-vaxerii, cu dacopaţii. Toate luptele acestea, inclusiv efortul unei părţi a Bisericii Ortodoxe de a salva lingura de împărtăşanie, sunt atacuri antimoderne, împotriva statului secular, raţional", spune Hatos.
Se mai observă şi revolta omului simplu care simte că situaţia reală nu-l ajută cu nimic. "De obicei cei care aderă la aşa ceva sunt oameni cu educaţie precară, aflaţi oarecum la periferia societăţii. O teorie a conspiraţiei este o naraţiune care le oferă o logică simplă a lumii urâte în care trăiesc". Iar inconsecvenţa autorităţilor nu a ajutat. "Comunicarea strategică de la Guvern a fost catastrofală, n-au reuşit să transmită ideile de bază", crede Hatos, care spune că autorităţile trebuiau să mizeze de la început pe faptul că nu se ştiu prea multe despre virus, dar trebuie luate măsuri pentru evitarea riscurilor. "Or, au dat de înţeles încontinuu că soluţiile sunt sigure, ca după o săptămână sau două să se răzgândească. Asemenea incoerenţe au generat neîncredere".
Mai altfel...
În această perioadă, informaţiile reale nu par să mai pătrundă în mintea unora. "Discursul din spaţiile de socializare e sufocat de teoriile conspiraţiei. Nu mai este loc de normalitate, de dovezi ştiinţifice, de simpla realitate că avem un virus de ţinut sub control", constată psihologul orădean Răzvan T. Coloja (foto).
De ce cred atât de uşor oamenii în ele? Unii au o problemă cu restricţiile, pe care nu vor să le respecte. "Preferăm să le adaptăm cumva, în aşa fel încât să se muleze pe ceea ce suntem de fapt dispuşi să facem". Apoi, mai este şi dorinţa oamenilor de a se simţi diferiţi, speciali, aparte de turmă, iniţiaţi cărora nu le-a scăpat "adevărul". O altă explicaţie: "Pentru că argumentele ştiinţifice sunt prea complexe pentru a fi înţelese de omul de rând, unii caută răspunsuri simple".
Supapa 5G
La fel ca Adrian Hatos, şi Răzvan Coloja consideră că abundenţa de teorii fanteziste are de-a face cu contextul socio-economic. "Cu cât gradul de sărăcie şi instabilitate politică al unei ţări e mai mare, cu atât oamenii sunt mai frustraţi şi caută o supapă. Unii beau, alţii se ceartă cu soţia. Mulţi, însă, militează pentru asemenea idei. Trebuie să fie cineva de vină pentru nefericirea lui: statul sau turnul 5G...", spune Coloja.
Odată formate, aceste "credinţe iraţionale", cum le numesc psihologii, nu sunt uşor de schimbat. Spre deosebire de alte teorii inofensive, cele legate de pandemia Covid-19 sunt însă periculoase. Asta pentru că oamenii care nici măcar nu cred că virusul există nu se vor proteja nici pe ei înşişi, darămite pe alţii...
REBELII
Mai greu cu regulile
Rebelii anti-Covid nu rămân doar în mediul online, ci coboară şi în stradă. În primele zile de stare de alertă, prefectul de Bihor, Dumitru Ţiplea, a trimis poliţiştii şi jandarmii să-i atenţioneze pe cetăţeni să respecte noile reguli. Ce au constatat? Din cele 600 de persoane verificate într-o "tură" în judeţ, 46% nu purtau masca în spaţiile închise.
În Oradea din 870 de persoane, 33% nu purtau masca obligatorie, iar 30% din supermarketurile şi hipermarketurile controlate nu măsurau temperatura clienţilor. "Am vrea să avem dinamică, să producem cât mai mult, să mergem în vacanţe. Ca să putem face asta, însă, trebuie să respectăm regulile. Suntem în convalescenţă şi trebuie să ne revenim treptat", avertizează Ţiplea.
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.