Oradea intoxicată: Două lacuri toxice băltesc lângă oraș, iar autoritățile nu fac nimic pentru ecologizarea zonei (FOTO)

România ar putea ajunge să plătească amenzi de 30.000 euro pe zi pentru că nu și-a îndeplinit obligația de a închide depozitele de deșeuri periculoase. Opt asemenea locuri sunt în Bihor, județul cu cele mai multe depozite contaminate.

Toate trebuiau închise și ecologizate până cel târziu în 2009, fiindcă sunt un pericol pentru mediu și pentru cetățenii care se învecinează cu ele. 13 ani mai târziu, autoritățile încă bat pasul pe loc.

Depozite „istorice”

În 2016, Comisia Europeană a reclamat România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru că nu și-a îndeplinit o obligație asumată la aderarea în spațiul european: închiderea, până cel târziu în 2009, a depozitelor de deșeuri de pe teritoriul țării. Unele dintre acestea erau foste gropi de gunoaie ale orașelor, iar altele erau burdușite cu deșeuri periculoase, „moșteniri” rămase de pe vremea întreprinderilor comuniste.

Când a început procesul, 68 de depozite erau necurățate, opt dintre acestea fiind pe harta Bihorului. Este vorba de cinci batale cu reziduuri petroliere din Suplacu de Barcău și Derna (foto jos), care au aparținut defunctelor rafinării Petrol Derna și Petrolsub, două depozite cu șlam ale fostei fabrici Alumina din Oradea, și un depozit cu două batale al fabricii de produse chimice Sinteza.

Țară la judecată

Pe 18 octombrie 2018, România a pierdut procesul la CJUE, dar atunci nu s-au stabilit penalități. Pe 12 noiembrie 2021, constatând că în continuare 42 de depozite dintre cele 68 nu sunt ecologizate, Comisia a deschis un nou proces, pentru infringement, cerând judecătorilor să oblige țara să plătească o amendă de 29.781 euro / zi de la data pronunțării primei hotărâri. Acest proces este încă în fază incipientă, dar România are mari șanse să fie pusă la plată pentru că, așa cum reproșează comisarii europeni, nu a făcut mai nimic pentru a curăța aceste depozite, periculoase pentru sănătatea cetățenilor.

În Bihor, nici măcar la unul din cele opt depozite nu au început lucrările de ecologizare! Pentru șapte dintre ele, autoritățile încă încearcă să lămurească cine anume trebuie să curețe gunoaiele și să închidă depozitele, dat fiind că firmele care le-au deținut (Petrol Derna, Petrolsub și Alumina) nu mai există.

Lacuri toxice

Un singur depozit este în proprietatea unei firme care în continuare funcționează și produce: cel al Sintezei. Pe Calea Borșului, în spatele Parcului Industrial I, fabrica de produse chimice cu o istorie ce începe din anul 1905 deține două batale, unul cu reziduuri lichide, întins pe 15,5 hectare, și altul de zece ori mai mic (1,5 hectare), cu reziduuri solide.

În acesta din urmă zac în continuare bidoane în care se transportau reziduurile chimice (lichide de spălare, deșeuri de la producția pigmenților anorganici, substanțe chimice de laborator etc.) și care la rândul lor sunt contaminate. Potrivit evidențelor Gărzii de Mediu Bihor, în depozitul lichid sunt circa 120.000 metri cubi de deșeuri, iar în cel solid o cantitate mult mai mare, de 590.000 metri cubi!

Mai grav este că cele două lacuri toxice nu sunt împrejmuite și nu au niciun mesaj de avertizare, așa că reprezintă un pericol clar pentru oricine ar putea ajunge în zonă. Doar mirosul înțepător al reziduurilor toxice îi ține la distanță pe curioși...

Fără progres

De ce eșuează Sinteza în ecologizarea celor două depozite este greu de spus, mai cu seamă că, periodic, comisarii de mediu bihoreni constată neîndeplinirea obligației și amendează firma cu câte 50.000 lei.

Nici autoritățile centrale nu dau prea multe explicații privind eșecul în ecologizarea depozitelor istorice. Problema este în sarcina directă a Guvernului, care se reunește periodic pe această temă, însă memorandumurile rezultate sunt secrete, nefiind publicate în Monitorul Oficial sau măcar transmise autorităților locale. Așadar, pare justificată opinia că autoritățile bat pasul pe loc, în timp ce procesul de infringement de la CJUE evoluează.

„Eu cred că, dacă România și-ar asuma măcar un calendar al ecologizării acestor depozite, Comisia Europeană ar fi mult mai înțelegătoare. Comisia are nevoie să vadă un progres din partea României și buna intenție în închiderea acestor deșeuri, dar din păcate noi nu putem raporta încă asta”, spune Eugen Cosma (foto), fost președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.

Așa că n-ar fi de mirare ca, în curând, românii să constate pe pielea lor că UE nu doar dă bani, ci mai și ia...

EXPLICAȚIILE SINTEZA

„Lucrăm în mod activ”

La solicitarea BIHOREANULUI, Sinteza a transmis că închiderea și ecologizarea batalurilor este încă în analiză. „Închiderea acestui depozit este un proiect la care lucrăm în mod activ și în care am căutat mereu să implicăm și alți stakeholderi, astfel că analizăm toate opțiunile posibile. Noi am parcurs până acum mai multe etape, toată compania lucrează la acest proiect și luăm în calcul mai multe soluții. Din 2006 și până acum, Sinteza a făcut mai multe studii de mediu, din care au rezultat propuneri tehnice, care au fost prezentate autorităților de mediu locale și naționale”, a precizat Silvia Ardelean, șef serviciu Protecția Mediului în cadrul Sinteza.

Deși BIHOREANUL a întrebat, concret, în ce etapă este închiderea depozitului și la ce costuri se ridică o asemenea operațiune, Sinteza nu a precizat. În schimb, a transmis că închiderea depozitului „este un proces foarte complex și totodată unul scump, pentru care este nevoie de timp și de finanțare”.

Privind toxicitatea zonei, firma a confirmat din anul 2006 nu s-au mai depus deșeuri în cele două lacuri. „În ce privește nivelul de toxicitate în zonă, din 2006 nu s-au mai făcut depozitări de niciun fel în acest areal. Astfel, apa din depozit se încadrează, conform HG 352/2005, în NTPA-001 (normativ ce reglementează încărcările apei care poate fi eliminată). Sub apă sunt oxizi metalici stabili (care nu reacționează cu mediul), dovadă fiind dezvoltarea faunei și florei în acest spațiu”, a mai transmis Ardelean. Altfel spus, pentru că sunt înconjurate de vegetație și de păsări, cele două lacuri n-ar fi chiar atât de nocive precum pare...