Oradea ieri, Oradea azi: Odinioară, doar cei cu stare alegeau primarul

1861. Edilii, aleşi de cei cu stare

După unificarea celor patru orăşele care au format Oradea, oraşul a avut în 1849 primul său primar, pe Bolonyi Menyhert, numit de administraţia habsburgică. Pe 21 ianuarie 1861 aveau loc primele alegeri pentru ocuparea dregătoriilor plătite. În prealabil, s-a întocmit o listă cu cetăţenii cu drept de vot, avuţii oraşului, căci pe vremea aceea se practica votul cenzitar, adică se recunoaştea calitatea de alegător în funcţie de impozitul plătit anual.

Ca să strângă voturi, comisiile constituite se deplasau la casele alegătorilor. Orădenii au ales atunci primarul, prim-judecătorul, marele căpitan al poliţiei, prim-avocatul, notarul-şef, socotitorul, casierul, arhivarul, medicul şef, medicul chirurg, inginerul, dar şi adjuncţii unora.

De asemenea, au ales şase sfetnici ai primarului şi un corp reprezentativ al oraşului, format din 112 persoane.

În 1872, după ce Oradea primeşte statutul de municipiu, corpul reprezentativ devine consiliu municipal, care conduce oraşul alături de "virilişti", adică de cei mai bogaţi cetăţeni ai oraşului. De-acum începând, funcţionarii oraşului sunt aleşi de Consiliu, rămânând ca populaţia să-i mai aleagă doar pe primar, pe consilierul său, pe notarul şef şi doi vicenotari.

2011. Toată lumea, cu drept de vot

În prezent, nici un cetăţean al României nu e discriminat în funcţie de avere în privinţa dreptului la vot. Potrivit legislaţiei în vigoare, consiliile locale, judeţene şi primarul se aleg prin "vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat".

Singurele condiţii pentru a putea vota sunt ca cetăţeanul să aibă 18 ani împliniţi şi să nu fie pus sub interdicţie pentru că suferă de boli mintale sau să fi fost lipsit de acest drept prin hotărâre judecătorească.

Din patru în patru ani, orădenii sunt chemaţi la vot pentru a-şi alege primarul, prin scrutin uninominal. Consilierii locali din fiecare oraş sau comună se aleg pe liste de partid, iar viceprimarii se aleg prin vot indirect, adică de aleşii cetăţenilor. Consilierii sunt cei care aprobă sau nu hotărâri privind comunitatea.

Din componenţa consiliului local, singurul care nu este ales este secretarul, care este numit de prefect, în baza propunerilor consiliului local şi la iniţiativa primarului. Acesta se bucură de stabilitate în funcţie, astfel că poate ocupa acest post mai mult decât edilul-şef sau consilierii. Printre altele, secretarul are atribuţia de a aviza proiectele de hotărâri şi de a asigura că cetăţenii au la dispoziţie hotărârile.