URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 05 NOIEMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De când fostul primar Ilie Bolojan a introdus supraimpozitarea imobilelor nerenovate cu 500%, au intrat la bugetul local bani cu nemiluita, mai ales pe seama unor fabrici sau clădiri monumentale.Poșta Română are în buricul târgului o hardughie care zace în paragină de ani buni. Și cam tot de atunci, onor Poșta plătește anual un milion de lei bugetului local, ca taxă de dărăpănătură.
Zic şi eu
Adrian Cris
Șeful DGASPC Bihor este cercetat de comisia de disciplină a Consiliului Județean. După cum BIHOREANUL arăta recent, Călin Puia a fost acuzat de o angajată de abuz. Speța e următoarea: în primăvară, Camera de Conturi a constatat că Direcția a fost prejudiciată cu 325.000 lei prin „decontarea unor cheltuieli de personal care nu reflectă realitatea”, dar directorul n-a făcut mare tam-tam pe chestia asta, ci, ca să se răzbune pe câteva funcționare „vinovate” că au „colaborat” cu predecesoarea lui în perioada 2018-2023 a inventat un alt „caz”.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Credeți că lărgirea la patru benzi a străzilor Armatei Române, Universităţii, Ceyrat, Thurzó Sándor şi Atelierelor din Oradea este necesară și oportună?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În situația în care cererea introdusă nu este timbrată, judecătorul îi va pune reclamantului în vedere că, în termen de maximum 10 zile de la data primirii notificării, are obligația să achite suma respectivă, sub sancțiunea anulării cererii. În această situație, însă, pe lângă plată, cetățeanul mai are două posibilități: fie să conteste modalitatea de stabilire a taxei, dacă aceasta este greșită, fie să formuleze o cerere de ajutor public judiciar, dacă se încadrează în limitele de venit legale pentru a obține această facilitate.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
18 Noiembrie 2022, 19:15

Oradea ieri, Oradea azi: Cine a fost Mircea Zaciu, prozator, critic și istoric literar

Oradea ieri, Oradea azi: Cine a fost Mircea Zaciu, prozator, critic și istoric literar Mircea Zaciu alături de Ion Agârbiceanu
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1928. Un important filolog orădean

Criticul și istoricul literar Mircea Zaciu s-a născut în Oradea, în 27 august 1928, într-o familie greco-catolică. Clasele primare și prima clasă de liceu le-a urmat în Satu Mare. În urma cedării părții de nord a județului Bihor către Ungaria în 1940, s-a refugiat în Arad, continuând studiile la Liceul „Moise Nicoară”. După întoarcerea în Oradea, a absolvit Liceul „Emanuil Gojdu”.

Studiile superioare le-a finalizat în 1952, la Facultatea de Filologie a Universității „Victor Babeș” din Cluj. În ultimul an, Zaciu a lucrat ca preparator la Catedra de literatură română a facultății, urcând la rangul de lector în 1952, conferențiar în 1962 și profesor titular în 1972, an în care și-a susținut teza de doctorat despre Ion Agârbiceanu (în fotografia principală, Zaciu alături de Agârbiceanu).

Între 1962 și 1966, a fost decanul Facultății de Filologie, iar din 1990 și până în 1997, profesor consultant și conducător de doctorat. A predat limba și literatura română la universitățile din Köln, Bonn și Aachen.

A fost membru al Uniunii Scriitorilor, inclusiv al Consiliului de Conducere și al Comitetului Director al aceleiași Uniuni între 1990 și 1995. Din 1990 s-a stabilit în Germania, iar în 1997 a devenit membru de onoare al Academiei Române. A murit în anul 2000, în Cluj.

2022. Scriitor despre scriitori

Om al literelor, Mircea Zaciu a debutat în ziarul „Ecoul”, în anul 1944, cu un text despre Duiliu Zamfirescu, iar după patru ani în revista „Flacăra”.

Activitatea scriitoricească s-a intensificat mai ales după terminarea facultății, lansându-și primul volum în 1954, cu titlul „Amiaza unei revoluții”. A fost urmat, după doi ani, de un altul, „Unde se sfârșește pustiul”.

Pe parcursul anilor ’50 și ’60, a lucrat la monografia scriitorului Ion Agârbiceanu, mai târziu aplecându-se asupra bio-bibliografiilor altora, coordonând un dicționar de scriitori români în 1978. Sub patronajul său au mai apărut, în anii ’90, alte trei astfel de dicționare.

Pe lângă alte volume, de referință rămâne „Jurnalul” său, ce acoperă perioada 1979-1989 și a fost publicat în anii ’90 în patru volume. O altă lucrare, „Ca o imensă scenă, Transilvania...” a fost publicată postum, din inițiativa fiului său, Radu, în 2018.

Cât privește moștenirea lui Zaciu, important este fondul de carte deținut de Biblioteca Universității din Oradea, de 3.261 de publicații ce i-au aparținut, dat la lectură și parțial expus cu diferite ocazii.

O stradă din cartierul Grigorescu al Oradiei îi poartă numele. A fost recompensat cu numeroase premii, inclusiv din partea revistei „Familia” și a Societății oamenilor de știință din Bihor.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.564 RON
  • 1 EUR = 4.9748 RON
  • 1 HUF = 0.0122 RON