Muzeul Francmasoneriei, unic în România, s-a deschis în clădirea fostului templu din Oradea, fără masoni şi fără vreun exponat din istoria locală (FOTO / VIDEO)

Muzeul Francmasoneriei din Oradea, unic în România şi în estul Europei, a fost inaugurat marţi, de Ziua Oradiei, în fostul templu al Lojei Masonice Regele Ladislau, însă deocamdată fără niciun exponat cu referire la istoria clădirii ori a masonilor orădeni.

Sala paşilor pierduţi

Lucrările de restaurare şi conservare au fost încheiate la sfârşitul anului 2020 şi au fost realizate cu fonduri europene de aproape 6 milioane de lei, cu respectarea strictă a structurii masonice iniţiale.

Astfel, la intrarea în muzeu este amenajată o zonă de recepţie. În stânga poate fi văzută "Sala paşilor pierduţi", amenajată ca un hol de trecere spre Templu. Separat, pe un culoar, vizitatorii au acces la "Cabinetul de reflexie" şi la "Biroul Maestrului Lojii", cele două săli fiind situate la mijlocul clădirii muzeului, unde sunt expuse obiecte specifice cu explicaţii privind însemnele masonice.

În dreapta poate fi vizitată "Sala Templului", unde a fost amenajată o expoziţie cu obiecte, inclusiv îmbrăcăminte, dar şi fotografii din istoria francmasoneriei internaţionale şi naţionale - cu sprijinul unor colecţionari, al Arhivelor Naţionale, Bibliotecii Naţionale şi Judeţene, dar şi al Marii Loji Naţionale din România, care a şi contribuit la proiect inclusiv prin donaţia unor exponate masonice.

Printre obiectele expuse se numără numeroase bijuterii, şorţuri, colanuri ale unor membri având diverse grade în Lojă, inclusiv o spadă de mare Maestru.

Deschis publicului

Despre istoria Templului Lojei Masonice Regele Ladislau, care adăposteşte muzeul, şi a masonilor orădeni, însă, nu există expuse obiecte ori documente, pe motiv că nu a fost prevăzut în proiectul inial depus spre finanţare.

"Va fi o expoziţie distinctă, în primăvara următoare, când vom organiza şi o conferinţă internaţională despre francmasonerie", a explicat Angela Lupşea, managerul executiv al Oradea Heritage, Fundaţia de protejare a monumentelor istorice din judeţul Bihor şi gazda evenimentului inaugural. De altfel, aceasta a prezentat expoziţia din Templul Francmasoneriei Oradea ca fiind "permanentă şi în continuă completare".

La inaugurare au participat și prefectul judeţului, Dumitru Ţiplea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Mircea Mălan, primarul Oradiei, Florin Birta. Amfitrioana evenimentului le-a făcut cadou acestora, precum şi şefului Direcţiei de Fonduri Europene din Primăria Oradea, câte o mistrie, unul dintre obiectele-simbol ale masoneriei, căci reprezintă facerea de bine.

(SELFIE GALBEN: Viceprimarul Marcel Dragoş i-a adunat la selfie pe prefectul Dumitru Ţiplea, viceprimăriţa Arina Moş şi pe vicepreşedintele CJ, Mircea Mălan)

Deşi se aştepta sosirea Marelui Maestru al Marii Loji Naţionale din România, Radu Ninel Bălănescu, acesta nu a fost, marţi, printre cei prezenţi la inaugurare. La fel, nu s-au afişat la eveniment, secretoşi cum sunt, nici membrii orădeni ai masoneriei, cel puţin nu persoane care să-şi asume apartenenţa la organizaţie.

Templul Francmasoneriei Oradea - cum îi este de acum denumirea oficială - va fi introdus în circuitul turistic şi deschis publicului începând de miercuri (va putea fi vizitat de marţi până duminică, între 10 şi 18), însă fără ghid, care va fi disponibil doar la cerere, de luna viitoare.

Ridicat de masoni, pentru masoni

Situată pe strada Calea Armatei Române nr. 14, clădirea de patrimoniu care adăposteşte Templul Francmasoneriei este una dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură din Oradea. A fost construită în anii 1901-1902, constituind o creaţie reprezentativă a arhitecţilor Bálint Zoltán şi Jámbor Lajos (membri ai Lojei masonice de la Budapesta), având o arhitectură eclectică şi secession.

Clădirea a adăpostit, timp de aproape o jumătate de secol, Loja Masonică Regele Ladislau, fiind unică prin faptul că este singura clădire din oraş construită după stilul tipic strict masonic. Astfel, faţadei îi lipsesc cu desăvârşire ferestrele, având doar un portic bine marcat, mărginit de doi pilaştri laterali. Spre centru, clădirea are două colonete terminate în capiteluri dorice sobre, în spiritul templelor antice greceşti. Pe acoperiş se află 8 sfincşi, cu rol de "a proteja membrii societăţii de spiritele malefice".

Investiţie din bani europeni

Clădirea fostului templu mason, clasificată ca monument istoric, este formată din construcţii şi teren cu o suprafaţă totală de 1.714 mp, din care 442 mp suprafaţă construită la sol. Face parte din zona centrală a municipiului Oradea - suprapusă peste oraşul istoric, motiv pentru care a şi fost cuprinsă în programul primăriei de valorificare a patrimoniului arhitectural în scop turistic.

Lucrările de execuţie la obiectivul "Restaurarea, conservarea şi integrarea în circuitul cultural a obiectivului Muzeul Francmasoneriei din Oradea din str. Calea Armatei Române nr. 14" au început în aprilie 2018, au fost realizate de Euras SRL şi finanţate prin POR. Valoarea lucrărilor a fost de 5.948.978,73 lei (+TVA).

Masonii

Considerată una dintre cele mai vechi şi misterioase organizaţii din lume, care a avut între membri politicieni, oameni de ştiinţă, istorici etc, masoneria este un ordin iniţiatic ai cărui membri sunt înfrăţiţi prin idealuri comune morale, spirituale şi sociale: bunăstarea și realizarea omului, prin principiile libertății, egalității și frăției între inși de origini, convingeri și situații sociale diferite. Unele teorii ale conspiraţiei susţin că masonii ar avea "frâiele" lumii.

Masonii sunt organizaţi în Loji. În România, există mai multe: Marea Lojă Națională Română fondată 1880, Marea Lojă Națională Unită din România, apoi Marea Lojă Națională din România, Marele Orient de Rit Scoțian Antic și Acceptat din România, Marea Lojă Regulară a României, Marea Lojă Națională a României, Marele Orient din România UMSOI și Marele Orient al României.

Printre cei mai cunoscuți masoni români se numără Vasile Alecsandri, Constantin Argetoianu, Nicolae Bălcescu, Eugen Barbu, Dimitrie Brătianu, Dimitrie Cantemir, Carol al II-lea, Carol Davila, Octavian Goga, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, C. A. Rosetti, Mihail Sadoveanu sau Traian Vuia.