.JPG)
Din 2005, singura groapă de gunoi autorizată a Bihorului este cea din Oradea. În halda aflată în capătul cartierului Episcopia, pe strada Matei Corvin, ajung gunoaiele aruncate de bihoreni care fie nu au fost colectate selectiv, fie nu pot fi valorificate ori reciclate.
După 16 ani de funcţionare, primele trei aşa-numite celule ale depozitului s-au umplut şi trebuie închise, adică îngropate în pământ. În urma lor va rămâne un munte, dar care nu ascunde comori, ci numai mizerii...
Gunoaie la „celulă”
Când bihorenii îşi aruncă gunoaiele în pubele, acestea nu dispar, ci doar se mută la marginea Oradiei. Dacă au fost colectate separat, resturile „uscate” (PET-uri, hârtii, cartoane, doze de metal, folii de plastic, etc.) sunt reciclate, iar biodeşeurile (fructe, legume, resturi alimentare, pâine, coji de ouă, zaţ de cafea, etc.) sunt transformate în compost. Restul mizeriilor, însă, adică deşeurile menajere, au soarta abandonării definitive la groapa de gunoi.
Construit înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, tocmai pentru a îndeplini standardele continentale privind tratarea deşeurilor, depozitul judeţean de deşeuri se întinde pe o suprafaţă de 36 hectare, din care 22,8 hectare este ocupată de cele şase celule de depozitare, nişte parcele anume amenajate pentru a fi acoperite cu gunoaie, fiecare cu o capacitate de 750.000 tone de deşeuri.
Ca o uriaşă pubelă
Gunoaiele ajung în celule direct din utilajele de salubritate. După ce sunt cântărite la intrarea în incinta Eco Bihor (firma care administrează depozitul), autogunoierele urcă pe rampa care duce spre depozit şi deversează mizeriile. După ce stratul de deşeuri atinge înălţimea de 1 metru, este compactat (foto jos). Zilnic, pentru a preveni ca vântul sau păsările să ridice gunoaiele, dar şi pentru a opri răspândirea mirosurilor neplăcute, angajaţii Eco Bihor trebuie să le acopere cu un strat de 10-20 cm de materiale inerte. În „cântecul” sutelor de pescăruşi „aciuaţi” la groapa de gunoi...
Sub mormanul uriaş de gunoaie, există o izolaţie impermeabilă, menită să blocheze infiltrarea solului cu levigat, lichidul scurs din gunoaie. Depozitele ecologice de deşeuri au fost concepute în aşa fel încât să nu polueze solul, atmosfera şi apele, aşa că sunt ca nişte tomberoane uriaşe, închise ermetic.
De asemenea, fiecare celulă are un sistem de captare a levigatului şi a apelor pluviale, care sunt apoi epurate într-o staţie amenajată în incinta depozitului, dar şi un sistem de captare a biogazului. În procesul lor de fermentare, deşeurile produc gaze, iar pentru a preveni autoaprinderea, acestea sunt colectate într-o reţea de puţuri verticale. Biogazul este folosit apoi la încălzirea spaţiilor administrative ale Eco Bihor.
Cât un bloc
După 16 ani în care gunoaiele bihorenilor au ajuns aici, depozitul s-a umplut pe jumătate. „Deja a treia celulă s-a umplut, lucrăm în a patra”, explică directorul Eco Bihor, Pasztai Zoltan (foto).
Fiecare celulă a fost proiectată şi autorizată pentru o capacitate de 750.000 tone de gunoaie, iar când o atinge, este acoperită provizoriu cu un strat de pământ şi lăsată neatinsă câţiva ani, timp în care deşeurile se degradează, îşi reduc volumul sau chiar se descompun. De la sol, cu ochiul liber se vede un deal înalt de 20 metri, cam cât un bloc cu patru etaje, cu formă dreptunghiulară şi pereţi înierbaţi.
Primele două celule, care împreună înmagazinează 1,5 milioane de tone de gunoaie, nu se mai folosesc de câţiva ani şi acum trebuie să treacă prin procesul de închidere definitivă, care presupune impermeabilizarea suprafeţei.
Soluţia, în viitor
În parteneriat cu Eco Bihor, Primăria Oradea, proprietara depozitului ecologic, a organizat o licitaţie în urma căreia lucrările de impermeabilizare au fost atribuite constructorului maghiar Keviep, cel care deţine şi firma ce administrează halda.
Închiderea definitivă va presupune că suprafaţa de 65.000 mp va fi acoperită cu o membrană de polietilenă de înaltă densitate (HDPE), care va împiedica apa de ploaie să mai ajungă la gunoaie, peste care se va aşeza un strat de 2 metri de sol înierbat, pentru ca aspectul să fie cât mai natural. Investiţia va costa aproape 13 milioane lei, bani plătiţi de Eco Bihor din fondul de închidere, anume creat din tarifele plătite de toţi operatorii care au adus gunoaie la groapă.
Cât va dăinui acolo acest tomberon uriaş este greu de spus, pentru că deocamdată în lume nu există o soluţie pentru „eradicare”. „Eu sper că generaţia copiilor mei va avea soluţii”, spune şi directorul Pasztai. Până atunci, orădenii se vor învecina cu muntele de gunoaie. „Creația” lor, de altfel...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.