Aseară, într-o postare pe pagina sa de Facebook, Tudor Chirilă spunea că: „Războiul obosește. Dar nu ne permitem să-l pierdem. Votul e una din puținele dăți când putem să facem mai mult decât să comentăm pe Facebook. E normal să mergi la vot. E absurd să nu o faci”. Chiar atunci când ești de părere că votul tău nu contează, că prezența ta la urne nu va aduce o schimbare, chiar atunci este mai important ca niciodată să faci dreptate.
Am mers la vot încă de când mi s-a acordat acest drept. Am mers la vot pentru mine, pentru a-mi apăra drepturile și pentru că prezența mea a fost și este importantă acolo. Consider că o dată la patru ani merităm, ca popor, să demonstrăm că reprezentăm mai mult decât un număr în această țară. Schimbarea nu trebuie să o așteptăm în fața televizoarelor, nu putem pune o Românie pe mâini bune dacă, atunci când e nevoie de noi afară, noi alegem să stăm în casă.
Războiul dintre bine și rău în care România e implicată nu va lua sfârșit dacă noi vom continua să fim la fel de nepăsători. Am observat că pe zi ce trece oamenii se lasă tot mai mult influențați de ceea ce se aude în jurul lor, iar faptul că un om cu o funcție le spune „X este partidul de viitor al României” este de ajuns. Mulți nu mai sunt interesați să caute informații, să ia decizii în cunoștință de cauză și așa se lasă conduși de cei care încearcă să pună stăpânire asupra lor.
Oamenii se tem să facă alegeri și nu vor să își asume responsabilitatea asupra a ceea ce aleg și asupra deciziilor lor. Ne-am obișnuit prea mult cu binele. Cunosc situații în care oameni cu drept de vot nu s-au prezentat la secțiile de votare de câțiva ani buni, dar acasă stau în fața televizoarelor și îi înjură pe politicieni.
Pe bune, ce se întâmplă cu țara asta? Dezinteresul față de alegeri a existat mereu la toate categoriile de vârstă, dar, în special, la tineri. Această prezență redusă este „un amalgam între lipsa culturii politice, dezinteres față de alegeri și, cel mai important, lipsa mesajelor și a interesului politicienilor pentru acest segment de vârstă, la care se adaugă incapacitatea candidaților de a atrage tinerii la vot”, așa cum spune Teodora Munteanu într-un articol pe Vice.
Trăim într-un stat democratic în care ni se oferă toate drepturile pentru a trăi decent ca și cetățeni ai acestei țări. Și ce facem? Într-o zi de vot, în care chiar ni se oferă dreptul de a ne exprima propria decizie, preferăm să stăm acasă și să înjurăm în continuare politicienii pe Facebook?
Atunci când votez simt că o parte din putere este în mâinile mele. Și da, puterea este în mâinile mele pentru că, votând cinstit, demonstrez că mă respect pe mine și pe cei din jurul meu. Votez și astăzi. Votez pentru că am încredere că odată și odată totul se va schimba în bine, votez pentru că mă respect, votez pentru că România are nevoie de votul meu și votez pentru că este nevoie să se treacă la fapte, nu doar la vorbe.
Toți, împreună, reprezentăm România. Aș zice că votul este o minimă dovadă de implicare în bunul demers al deciziilor luate pentru funcționarea normală și asigurarea normelor necesare într-un stat democrat. Votul este o formă de influență directă asupra statului, o putere pe care cetățenii și-o exercită față de politica națională. Nu ne putem numi oameni liberi dacă atunci când e nevoie de noi, permitem altora să se folosească de drepturile noastre. La urne este locul și momentul potrivit să ieșim în față și să ne facem auziți.
„Dacă (...) nu vrei să mergi la vot pentru tine, gândește-te că te-a rugat cineva drag. Cineva la care ții. Și votează cu gândul să-i fie bine ăluia. Lasă-te un pic deoparte și du-te și votează pentru cineva la care ții. Nu e simplu, dar nici nu-ți cade mâna”, spune Tudor Chirilă.
Mai sunt câteva ore. Încă te întrebi de ce să mergi la vot? În primul rând du-te pentru binele tău, gândește-te că ai o importanță deosebită și o influență majoră în ceea ce privește prezența la vot. Fă-o mai apoi pentru cei dragi. Sunt atâția prieteni, colegi, oameni plecați în străinătate pentru a reuși să-i poată susține pe cei dragi lăsați acasă. Dacă ție îți este bine, gândește-te la ceilalți. România, e șansa ta, trezește-te la realitate!
Thomas Agud, elev
Thomas Agud are 18 ani și este elev la Colegiul Național „Onisifor Ghibu” din Oradea, în clasa a 12-a, secția filologie-engleză. Împreună cu alți colegi dedicați, Thomas colaborează la un frumos proiect editorial al colegiului, intitulat LOGO Paper, unde publică numeroase articole de actualitate, despre preocupările lor.
.jpg "Orădeanca Alesia Toma de la ACS Olimpikus a devenit campioană naţională de judo şi va reprezenta România la Balcaniada din Macedonia de Nord")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.