Județul patronilor: Bihorul, locul 6 în topul celor mai întreprinzătoare județe din România, dar fruntaș și la insolvențe

În Bihor s-a înfiinţat anul trecut, în medie, o firmă la o oră şi jumătate. Cele 5.651 companii nou-înregistrate reprezintă un surprinzător loc VI în topul judeţelor cu cel mai puternic spirit antreprenorial. Dacă scoatem din clasament Bucureştiul şi Ilfovul, incorect luate în calcul pentru că regiunea Capitalei este un pol economic fără asemănare în ţară, Bihorul urcă pe locul IV.

"Bihorenii au afacerile în sânge. Nici măcar comuniştii nu au putut schimba asta. Până şi pe vremea lui Ceauşescu, când numai statul putea face comerţ, aici exista permisul de mic trafic cu care bihorenii duceau şi aduceau mărfuri din Ungaria", spune Octavian Dan, preşedintele Asociaţiei Firmelor Bihorene.

În topul înfiinţărilor de firme!

Românii se văd patroni. Potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru Ziarul Financiar, în România au fost înfiinţate anul trecut 148.000 companii, cu 34% mai multe decât în 2020. Creşterea depăşeşte cu 10% recordul din 2019, anul de dinaintea restricţiilor impuse pentru combaterea pandemiei, în care la nivel naţional s-au înregistrat doar 134.220 de firme noi.

Topul zonelor cu cel mai puternic spirit antreprenorial e deschis, aşa cum era de aşteptat, de Bucureşti, cu 24.038 societăţi nou-înfiinţate, urmat la mare distanţă de judeţele Cluj (8.622 firme) şi Ilfov (7.056). Clasamentul e completat de Timiş (7.042 firme) şi Iaşi (5.986), urmate de Bihor, cu 5.641 firme.

Spiritul antreprenorial bihorean este mai dezvoltat decât în alte judeţe, precum Constanţa (5.058 firme), Prahova (4.151) sau Braşov (4.841) şi cu mult peste cele limitrofe, Arad (3.413 firme), Alba (3.196), Satu Mare (1.868) sau Sălaj (1.687).

Depăşind media naţională, numărul firmelor bihorene nou-înfiinţate a crescut cu 36% faţă de anul precedent, când fuseseră înregistrate doar 3.617 companii noi. Semn că bihorenii cred în afacerile lor...

Frontiera şi minorităţile

Bihorul a stat întotdeauna în calea banilor. "Judeţul este avantajat de aşezarea geografică şi structura etnică. Poziţionarea pe frontieră favorizează schimbul de mărfuri, iar ponderea importantă de cetăţeni români de naţionalitate maghiară, slovacă sau germană, deschişi la relaţii economice cu ţările lor mamă, face ca pentru un bihorean să fie mult mai uşor să intre în relaţii de afaceri cu Ungaria, Slovacia sau Germania decât pentru cineva din Slobozia", explică directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba (foto).

În plus, cultura de frontieră a favorizat apariţia, în perioada post-decembristă, a firmelor mixte, cum ar fi cele româno-italiene din domeniul industriei uşoare, cu tradiţie în judeţ. "Iniţial s-a lucrat în lohn, dar apoi au apărut afacerile locale", arată Békési.

Această efervescenţă a iniţiativei a creionat specificul unei economii bazate preponderent pe firme mici, dar multe. "Dintre cele 23.000 de companii bihorene active, sub 100 sunt firme mari, iar celelalte sunt întreprinderi mici şi mijlocii. 90% din economia locală, care antrenează cam 170.000 persoane active, este formată din societăţi cu mai puţin de 10 salariaţi", zice directorul AJOFM.

Fuga de (supra)taxare

Constituţia fragmentată a economiei locale explică şi nivelul redus al salariului mediu din Bihor, de 2.870 lei în 2021, sub cel din judeţele limitrofe Arad (3.035 lei) sau Alba (3.073) şi la mare distanţă de Timişoara (3.890 lei) şi Cluj (4.237 lei).

"Bihorul şi Oradea sunt într-o bunăstare vizibilă în ciuda salariilor mici. Vedem case în construcţie, maşini scumpe, oameni la terase... Această bunăstare se poate alimenta doar din venituri comerciale sau din cifra de afaceri, pentru că salariile sunt mici", spune directorul AJOFM Bihor.

Obligaţi să supravieţuiască pe piaţă, antreprenorii se adaptează rapid la interminabilele modificări legislative privind constrângerile fiscale. "Foarte mulţi agenţi economici îşi transformă activitatea lucrativă în PFA (n.r. persoană fizică autorizată) pentru că este mai profitabil. Gradul de impozitare al veniturilor salariale este astăzi de 42,5%, în vreme ce la microîntreprinderi este de 1%, iar pe dividende a crescut din 5 iulie la 8%. La un venit de 1.000 euro pe lună, diferenţa este între un impozit de 425 euro sau de doar 80 euro", arată Békési.

Comerţ, nu producţie!

Proximitatea frontierei a stimulat spiritul oportunist orientat spre comerţ sau prestări servicii şi mai puţin sectorul de producţie. "Judeţul este o zonă de tranzit favorabilă negoţului. Acesta este şi motivul pentru care la noi, spre deosebire de Braşov, Cluj sau Sibiu, majoritatea fostelor întreprinderi comuniste au dispărut după revoluţie. Apoi, peste ani, în locul fostei fabrici Înfrăţirea în Oradea (n.r. din Bulevardul Decebal) au apărut magazine, nu spaţii de producţie", spune preşedintele AFB, Octavian Dan (foto).

Potrivit acestuia, tiparul se verifică la toate judeţele de frontieră, de la Arad la Timiş şi Caraş - Severin, fiecare însă cu specificul său dat de vecinătăţi, cultura locului şi gradul de dezvoltare. "Deşi avem o structură economică similară, nu ne putem compara cu Timişul, de exemplu, care are frontiere atât cu Ungaria, cât şi cu Serbia, un aeroport dezvoltat, cinci universităţi, şi a fost mereu un magnet pentru forţa de muncă", recunoaşte Dan.

Bogaţi în faliţi

Mai multe firme înfiinţate nu înseamnă, însă, neapărat şi mai multă bunăstare. Uşurinţa cu care antreprenorii bihoreni se lansează în afaceri generează ulterior şi numărul mare de business-uri ratate.

Spre exemplu, anul trecut, judeţul ocupa locul III în topul falimentelor, cu 454 insolvenţe, în creştere cu 21% faţă de anul precedent. Bihorul urmează după Bucureşti (1.107 insolvenţe) şi Cluj (494 insolvenţe), şi depăşeşte judeţe mai dezvoltate economic precum Timiş (306 insolvenţe) şi Iaşi (239 insolvenţe).

"Numărul mare de insolvenţe era de aşteptat. Spiritul comercial este sinonim cu abordarea speculativă, cumperi ca să revinzi în câştig, lucru cu o mare componentă de risc. În afaceri nu toate experienţele sunt fericite, multe sfârşesc cu faliment", spune directorul AFB Bihor.

Canibalizare

Explozia insolvenţelor e încurajată şi de caracterul imitativ al economiei locale. "Lipsa unei baze solide pe care să fie construite afacerile locale face să domine mimetismul. Un întreprinzător implementează o idee de succes şi automat alţii îl copiază până când, prin inundarea pieţei, afacerea nu mai are cum fi rentabilă", explică Octavian Dan.

Valurile afacerilor copy-paste care au explodat şi apoi s-au stins meteoric se succed cu precizie matematică. "Întâi a fost moda magazinelor second-hand, pe urmă au explodat cele cu hainele din China sau Turcia de tip Ieftinel, după care au venit fast-food-urile, iar acum sunt la modă cafenelele", spune preşedintele AFB Bihor.

Între aceste succesiuni de afaceri la modă s-au inserat între anii 2006-2008 şi 2015-2022 două valuri de speculă imobiliară, bazate întâi pe criza de locuinţe, iar apoi pe dezvoltarea fără precedent a Oradiei, care a făcut atractive plasamentele în imobiliare. "Când toată lumea se bate pe aceeaşi activitate, este normal ca unii să piardă", zice Dan. Istoria locului are destule exemple. "La început s-au înghesuit toate cafenelele pe strada Republicii, apoi în Pasajul Vulturul Negru, iar astăzi în zona centrală mai «merge» doar Vasile Alecsandri".

Mimetismul a făcut victime inclusiv între firmele consolidate. "Au dispărut inclusiv companii mari. Întâi a căzut Georgy, care la jumătatea anilor ʼ90 vindea cei mai tari pantofi, apoi a venit rândul firmei Leonardo, iar în domeniul materialelor de construcţii, mai târziu, a intrat în insolvenţă Tiger Amira, în vreme ce Proges abia s-a salvat", zice preşedintele AFB. Pentru că, mediu propice pentru afaceri, Bihorul este nu doar o pepinieră, ci şi un cimitir pentru firme. Mai ales atunci când au fost înfiinţate pentru businessuri la modă...

ÎNCHIS!
385
de firme bihorene au fost dizolvate de proprietari în primul semestru din 2022, cu 12,24% mai mult decât anul trecut

"Poziţionarea pe graniţă încurajează comerţul. Judeţul Bihor are peste 23.000 de unităţi active, în timp ce în Giurgiu, de exemplu, care este foarte apropiat de Bucureşti şi ar trebui să fie un magnet pentru afaceri, sunt doar 9.000 de firme private"

Békési Csaba, director AJOFM Bihor

ENTUZIASM ÎN SCĂDERE
"Un an foarte greu"

Războiul din Ucraina, explozia preţurilor la energie şi inflaţia galopantă au temperat în 2022 avântul investiţional. Potrivit Registrului Comerţului, în primul semestru din 2022 la nivel naţional s-au înfiinţat 76.962 firme, cu 2.774 mai puţine decât în 2021, scăderea fiind de 3,5%.

Fenomenul este şi mai accentuat la nivelul judeţului Bihor, unde în primele 6 luni din anul acesta s-au înfiinţat doar 2.668 societăţi faţă de 3.019 în aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o scădere de 11%.

"Preţurile la energie au explodat, combustibilul s-a scumpit, forţa de muncă este taxată foarte mult, cu 42%, iar la munca part time pentru un angajat cu 2 ore plăteşti impozit ca pentru 8. Astăzi, oamenii se gândesc de două ori înainte să îşi deschidă o afacere", explică secretarul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Bihor, Constantin Badea (foto).

Acesta spune că anul 2022 va fi unul în care oamenii de afaceri vor căuta să îşi protejeze businessurile şi mai puţin unul în care să lanseze altele noi. "Este un an foarte greu. Ce profit trebuie să ai ca să îţi permiţi să iei credit cu dobândă de 10%?", întreabă retoric Badea.