Invitaţie la viol: Gravă neglijență a Poliției Bihor în cazul obsedatului din Hotar care a abuzat trei copilași fără apărare

Ies la iveală informaţii noi şi de-a dreptul şocante în cazul celor trei copii din satul Hotar, pe care, vreme de un an, un bărbat din zonă i-a violat, i-a obligat să întreţină relaţii sexuale între ei şi cu alte persoane, filmând scenele pentru distracţia proprie şi a amicilor săi virtuali.

Cele trei victime, o fetiţă de 10 ani şi doi băieţi de 12, respectiv 14 ani, au intrat în „malaxorul” sistemului judiciar care, în loc să-i protejeze, i-a supus unor noi traume. Până în prezent, copiii au fost purtaţi în trei rânduri la audieri, atât la sediul Poliţiei cât şi la sediul DIICOT, puşi de poliţişti să-şi reamintească de fiecare dată coşmarul prin care au trecut.

Iar asta, în condiţiile în care, după cum a descoperit acum BIHOREANUL cele trei victime, o fetiţă de 10 ani şi doi băieţi de 12, respectiv 14 ani, ar fi putut fi salvate cu mult înainte de apelul 112 din luna mai a anului trecut, care le-a adus scăparea. Asta, dacă autorităţile nu ar fi tratat cu nepăsare un alt apel sosit tot prin 112, în care un bărbat reclama, îngrozit, că a fost dus să profite tocmai de una dintre cele trei victime. Cu 8 luni înainte de descoperirea abuzurilor!

Povestea de groază

BIHOREANUL a dezvăluit în urmă cu câteva săptămâni coşmarul îndurat de cei trei copii din satul Hotar, prezentând şi atunci modul în care autorităţile judiciare au tratat victimele. Povestea este desprinsă parcă dintr-un film de groază, cu doi băieţi, fraţi de mamă (care între timp a murit), şi o fetiţă care le e nepoată, fiica unei surori mai mari de-a lor, plecate din zonă. Cei trei copii au rămas cu concubinul mamei celor doi fraţi orfani, Gavril Creţ, într-o casă părăsită la buza codrului, la cheremul unui bărbat de 32 ani, Petru Lucaci (care-l angajase ca cioban), şi al amicilor săi. Începând din februarie 2020, aceştia şi-au satisfăcut plăcerile bolnave cu cei mici, folosindu-i ca obiecte sexuale.

Chinul copiilor a durat până în seara zilei de 24 mai 2021, când doi dintre ei au reuşit să ajungă în sat, unde şi-au sunat plângând o mătuşă din Sălaj, ca să-i spună că se sinucid dacă nu-i scapă din infernul pe care îl trăiesc. Femeia a anunţat imediat Poliţia.

O anchetă perversă

Cei trei copii au fost preluaţi imediat de reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Bihor, ascunşi provizoriu într-o locuinţă protejată, până să fie consultaţi de un medic legist şi audiaţi de poliţişti. „Au fost permanent însoţiţi de un psiholog al DGASPC Bihor”, spun surse din instituţie.

Atât că, deşi Direcţia are camere special amenajate pentru victimele minore, unde acestea beneficiază şi de consiliere psihologică, copiii au fost duşi la sediul Poliţiei, pentru a fi interogaţi. Şi, pentru că apoi cazul a fost preluat de DIICOT, care a deschis un dosar pentru pornografie infantilă şi viol pe numele agresorului, cei trei copilaşi au fost fost duşi, din nou, la declaraţii, şi la sediul acestei unităţi de parchet.

Culmea e că, deşi în rapoartele întocmite, psihologii arătau că victimele spuneau adevărul, coerent, clar şi cronologic, iar specialiştii în Drept consultaţi de BIHOREANUL susţineau că Lucaci trebuia cercetat şi pentru racolare a minorilor în scopuri sexuale, respectiv corupere sexuală a minorilor, procurorii n-au văzut nimic grav.  Natura şi gravitatea faptelor imputate bărbatului ar fi fost temeiuri pentru arestare. În loc de asta, procurorul Ciprian Şuta l-a lăsat sub un comod control judiciar, iar apoi, la nici 6 săptămâni de la deschiderea anchetei, a clasat discret dosarul pentru acuza de pornografie infantilă.

Intervine Avocatul Poporului

Pentru acuzele de viol, ancheta a fost continuată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleşd, unde, pe 28 decembrie 2021, Lucaci a şi fost trimis în judecată alături de un bărbat de 22 ani, pe care l-a dus să profite şi el de copii, David Daniel Mândruţ.

Acesta din urmă a fost acuzat doar de act sexual cu minori, după ce, drogat fiind, a avut raporturi sexuale orale cu doi dintre copii, puşi de Lucaci să-l satisfacă, în timp ce el îi urmărea. Acuza este mult prea blândă, în condiţiile în care, la data faptelor, două dintre victime aveau vârste între 10 şi 12 ani şi e greu de crezut că ar fi putut întreţine raporturi sexuale consimţite cu un bărbat de două ori mai în vârstă decât ele.

De altfel, acesta e şi motivul pentru care, sesizaţi despre caz din BIHOREANUL, reprezentanţii din Oradea ai instituţiei Avocatul Poporului au decis că se impune să intervină în procesul declanşat pe numele lui Lucaci şi Mândruţ şi, în premieră naţională, s-au constituit parte în dosar şi au cerut judecătorilor să repare nedreptatea făcută copiilor.

Surpriza din rechizitoriu

Procesul este doar la început, dar într-o ţară normală ar fi fost deja terminat, după cum a descoperit BIHOREANUL, care a intrat în posesia rechizitoriului întocmit de procurorii din Aleşd, descoperind că cele trei victime ar fi putut fi salvate cu mult înainte ca povestea să ajungă în anchetă.

Actul de acuzare dezvăluie ororile la care îi supunea Lucaci pe cei trei copii, punându-i să întreţină raporturi sexuale normale, orale şi anale cu el, dar şi între ei, caz în care realiza adevărate regii şi îi filma cu telefonul mobil, ori îi obliga să participe la orgii bine organizate. O astfel de petrecere a eşuat în seara zilei de 22 august 2020, conform declaraţiei unui martor, citat în rechizitoriu, bărbat care a sesizat Poliţia Bihor în aceeaşi seară despre lucrurile necurate petrecute în casa de la capătul satului Hotar. Deci cu 8 luni înainte ca povestea să ajungă cu adevărat în anchetă!

S-a întâmplat printr-un apel 112, iar cel care a sunat e un aleşdan, Emil S. Bărbatul se întâlnise cu Lucaci şi cu un amic de-al acestuia într-un bar din Aleşd, în acea seară de august, iar cei doi i-au propus să-l ducă la o femeie. El a acceptat, crezând că e vorba de o prostituată, a fost urcat într-o maşină şi a ajuns astfel "la o casă izolată, undeva pe câmp, în jur fiind copaci, în dreapta pădure, iar în stânga un deal".

"M-am speriat"

În casa care părea părăsită, Emil S. a văzut mai multe jucării şi hăinuţe de copii, dar n-a fost lăsat să se uite în jur. A fost condus într-o cameră în care era doar un pat uriaş, matrimonial, unde a fost pus să aştepte şi unde însoţitorii săi au revenit cu o fetiţă. "A lăsat-o să intre şi a plecat, închizând uşa, fără s-o încuie. Eu văzând că e foarte mică, m-am speriat. Era mică de înălţime, slăbuţă, mai brunetă, fără sâni. Am fugit, m-am ascuns pe un deal şi am sunat la 112", le-a povestit bărbatul procurorilor.

Până să ajungă echipajul de poliţie, Lucaci l-a sunat de mai multe ori. A răspuns la unul dintre apeluri, în care a fost atenţionat "să nu îmi faci probleme", însă a închis, iar apoi a văzut cum la maşina cu care sosise în Hotar se aprind farurile şi pleacă. Aşa se face că poliţiştii trimişi la faţa locului n-au mai găsit pe nimeni în casă. Ca atare, s-au întors împreună cu Emil S. la sediu, l-au audiat, iar apoi l-au lăsat să plece.

Întrebări şi răspunsuri

Conform procedurilor, dacă printr-un apel 112 se reclamă o posibilă infracţiune, la faţa locului este trimis cel mai apropiat echipaj, care face primele verificări, întocmeşte o fişă cu constatările şi o înaintează conducătorului unităţii, în acest caz şefulului Poliţiei Aleşd, comisar şef Emanuel Hepuţ, cel îndrituit să dispună investigaţii amănunţite.

BIHOREANUL a solicitat conducerii Poliţiei Bihor să comunice dacă s-au făcut cercetări în urma apelului 112 din acea seară de august, cu ce rezultat şi, având în vedere că era vorba despre un caz delicat, care privea o victimă minoră, dacă poliţiştii din Aleşd şi-au anunţat superiorii din Oradea.

Răspunsul, unul sumar, spune că în august 2020, la comanda operativă a Poliţiei Bihor se afla comisarul şef Adrian Bucur, adjunct al şefului IPJ Bihor, care a fost informat şi despre sesizare, dar şi despre rezultatele investigaţiilor.

În ce au constat acestea? Poliţiştii susţin că l-au audiat încă o dată pe reclamant, au găsit maşina cu care a fost dus până la casa din Hotar, unde "au fost făcute investigaţii, nefiind găsit nimeni în interior sau proximitate", locuinţa fiind "adăpostul temporar al unor ciobani". Totuşi, în realitate, în zonă e de notorietate, chiar şi printre funcţionarii Primăriei Ţeţchea, că acea casă e locuită de ani buni de una şi aceeaşi persoană, Gavril Creţ, ciobanul a cărui concubină murise şi care are în grijă 3 copii, dintre care doi - fetiţa şi băieţelul mai mic - erau chiar înscrişi la şcoală.

Pe de altă parte, poliţiştii mai susţin în răspuns că au fost interogate persoanele cu care Emil S. s-a văzut în ziua respectivă, însă nu au menţionat dacă printre acestea s-a numărat şi Petru Lucaci, indicat explicit de apelantul la 112. Cert e că, zic ei, "din investigaţiile efectuate în zilele respective şi din discuţiile cu toate persoanele implicate, nu a fost identificată nicio minoră aflată într-o situaţie vulnerabilă", chit că obiectele de copii găsite la faţa locului "vorbeau" de la sine.

Adăpost pentru ciobani

De câte ori au fost poliţiştii la casa din Hotar ca să-i găsească pe locatari? Cum de nu le-a sărit în ochi că într-o colibă ciobănească se află jucării, haine pentru copii, dar şi o cameră încuiată cu cheia, amenajată cu pat matrimonial, ca de dormitor?

Şi, totuşi, unde putea să dispară o fetiţă de 10 ani? De ce ar fi scornit Emil S. o astfel de poveste, indicând cu nume şi prenume un agresor care a forţat o copilă să se prostitueze? De ce i-ar fi pus pe drumuri în miez de noapte pe poliţişti cu asemenea scenariu, dacă nu era adevărat?

Sunt întrebări la care poliţiştii din Aleşd nu au mai căutat vreun răspuns, iar şefii lor de la Oradea nici nu i-au împins din spate în vreun fel. După câteva zile, cazul a fost închis şi dat uitării, până în primăvara anului următor când, pe 24 mai, un alt apel la 112 îl reclama pe acelaşi Petru Lucaci, pentru abuzuri sexuale comise asupra unor copii, în aceeaşi colibă din Hotar, printre care se număra şi copila pe care ei, cu un an înainte, nici măcar nu s-au deranjat să o caute.

Statul Român, prin slujbaşii săi, a lăsat trei copii la cheremul unor depravaţi, care i-au siluit vreme de încă 8 luni. Iar, acum, cineva ar trebui să răspundă!

DOVEDIŢI-L!
Dosar la întors

Procurorii DIICOT Oradea au reluat cercetările împotriva lui Petru Lucaci pentru pornografie infantilă, acuzaţie formulată după ce victimele au relatat că, pe lângă abuzurile la care îi supunea, bărbatul îi filma pentru propria distracţie, transmitea live ori distribuia pe reţelele sociale înregistrările printre amici.

Aşa cum BIHOREANUL a mai scris, dosarul a fost clasat iniţial pe 7 iulie 2021, pe motiv că nu există suficiente dovezi ca să susţină acuza, însă soluţia a fost desfiinţată pe 12 aprilie, în acest an, de Tribunalul Bihor. În argumentaţia încheierii pronunţate de judecătoarea Georgeta Ciungan, făcută publică ulterior apariţiei articolului, procurorilor li s-a cerut să continue urmărirea penală şi să nu desconsidere declaraţiile victimelor minore, care trebuie "privite şi apreciate cu o largheţe datorată vârstei acestora, nivelului de pregătire, a experienţei de viaţă într-un mediu defavorizat şi a afectării emoţionale relative abuzului suferit".

Judecătoarea le-a solicitat să identifice toate persoanele care au cunoştinţă despre înregistrările cu minorii, să le audieze, să le confrunte, folosind toate procedeele de anchetă. "Din raportul de evaluare psihologică întocmit în cauză rezultă că minorii au fost supuşi unor abuzuri de natură sexuală şi a identificat experimentarea de către aceştia a unor raporturi sexuale prin constrângere şi pornografie infantilă, prin ameninţarea cu bătaia şi şantaj, prin distrugerea încrederii că vor fi crezuţi de părinţi şi ruşine socială pentru faptele comise între ei", se explică în încheiere.

Ce a urmat? Procurorii au solicitat toate dovezile strânse în caz de anchetatorii din Aleşd, cei care l-au trimis în judecată pe Lucaci pentru viol, însă nu a fost de ajuns, căci i-au chemat pentru a doua oară la sediul DIICOT Oradea pe cei trei copii. Victimele au fost însoţite de un psiholog, dar chiar şi aşa, e evident că nu au fost în largul lor să repete, pentru a treia oară consecutiv, toate monstruozităţile la care au fost supuse, retrăindu-și trauma încă o dată.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului ReAct - Reformă si acţiune pentru apărarea drepturilor copiilor, victime ale traficului uman, în sistemul de justiţie, susţinut prin programul Active Citizens Fund România, finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Granturilor SEE şi Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informaţii accesaţi www.eeagrants.org. Informaţii despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.